Parlamentul a anulat joi, 11 octombrie, în primă lectură, prin votul deputaţilor comunişti dreptul persoanelor cu dublă cetăţenie de a ocupa anumite funcţii în stat. Proiectul legii respective a provocat nemulţumirea legiuitorilor din opoziţie şi discuţii în contradictoriu care au durat mai bine de trei ore. Potrivit proiectului, persoanele cu dublă cetăţenie nu vor putea să îndeplinească următoarele funcţii: preşedinte al R. Moldova, membru al Guvernului, deputat în Parlament, poliţist, membru al Comisiei Electorale Centrale, al Curţii de Conturi, judecător, inclusiv la Curtea Constituţională, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, avocat parlamentar, lucrător vamal, notar, etc. Viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu a explicat necesitatea proiectului prin faptul că persoanele care deţin cetăţenia altor state au obligaţii politico-juridice faţă de statele respective, ceea ce poate genera un conflict de interese. Proiectul stabileşte doar incompatibilităţi, dar nu poate servi drept temei pentru eliberarea din funcţie a persoanelor care le ocupă. Proiectul a trezit nemulţumirea deputaţilor din opoziţie. Aceştia au declarat că scopul iniţiativei este de a diviza şi mai mult societatea în „ai noştri şi ai voştri” şi că este îndreptat în mod special împotriva persoanelor care deţin cetăţenia română. Deputatul din partea Alianţei „Moldova Noastră” Leonid Bujor a declarat că acest proiect de lege este o adevărată provocare din partea guvernării comuniste la adresa întregii societăţi. Se înscrie în aceiaşi politică de divizare a cetăţenilor, de şantaj şi de epurare a cadrelor în structurile de stat. Potrivit lui Bujor, proiectul este „ilegal şi chiar neconstituţional”, anunţând o nouă încălcare masivă a drepturilor omului. Contravine atât legislaţiei naţionale, cât şi tratatelor internaţionale la care a aderat R. Moldova. Preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, a menţionat că, în urma adoptării acestui proiect, vor avea de suferit familiile a zeci de mii de persoane. Totodată el a concluzionat că iniţiativa se înscrie în logica unui război politic şi diplomatic purtat de conducerea R. Moldova împotriva României. Liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov, de asemenea, s-a referit la repercusiunile sociale ale amendamentelor. În special, va avea de suferit, potrivit deputatului, tânăra generaţie, care doreşte o altă cetăţenie pentru a merge la muncă peste hotare să câştige bani, după care să se întoarcă şi să activeze în R. Moldova. El a menţionat că o astfel de iniţiativă necesită organizarea unui referendum. Pe de altă parte, iniţiativa Guvernului a fost susţinută de deputaţii comunişti, care au calificat-o drept binevenită şi necesară. Victor Stepaniuc a declarat că posibilitatea de a deţine dubla cetăţenie a fost un pas democratic, dar prematur. În condiţiile existenţei unui conflict nesoluţionat pe teritoriul R. Moldova, „ţara nu poate fi dată la cheremul celor cu două cetăţenii”, a spus Stepaniuc. Poziţia sa a fost susţinută şi de vicespicherul Maria Postoico, care a declarat că posibilitatea de deţinere a cetăţeniei duble reprezintă o liberalizare excesivă. Proiectul a fost aprobat în primă lectură cu votul deputaţilor comunişti. Propunerile opoziţiei de a desfăşura vot nominal şi de a trimite spre expertizare proiectul la Consiliul Europei, nu a întrunit numărul necesar de voturi. Parlamentul a aprobat în anul 2003 posibilitatea deţinerii dublei cetăţenii. Potrivit viceministrului Justiţiei, Nicolae Eşanu, nu este cunoscut numărul celor cu două cetăţenii, deoarece statele nu sunt obligate să facă public numărul şi numele persoanelor cărora le acordă cetăţenie. Potrivit unor date neoficiale, cetăţenii moldoveni solicită cel mai des cetăţenia României şi Bulgariei pentru a putea călători liber în occident. Preşedintele României Traian Băsescu anunţa în ianuarie că există circa 800 mii de cereri ale cetăţenilor moldoveni pentru redobândirea cetăţeniei române. Potrivit unor deputaţi, există cel puţin şase colegi de ai lor care deţin şi cetăţenia altor state.