Recentelele alegeri prezidențiale și referendumul din Moldova au subliniat angajamentul statului față de parcursul european. În pofida interferenței extinse a Rusiei - de la scheme de cumpărare de voturi și atacuri cibernetice până la amenințări cu bombă - candidatul pro-european Maia Sandu a învins. Victoria ei evidențiază sprijinul constant al diasporei, însă, cu toate acestea, se profilează o provocare critică. O diasporă mai puțin implicată ar putea pune în pericol parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

Recentele alegeri prezidențiale i-au asigurat Maiei Sandu al doilea și ultimul mandat, iar referendumul a dus la completarea Constituției cu angajamentul de aderare la UE, consolidând aspirațiile europene ale națiunii, în ciuda presiunilor externe și interne crescânde. Cu toate acestea, marja mai mică decât se aștepta la referendum dezvăluie un șir de aspecte fundamentare complexe.

Interferența electorală a Rusiei a atins niveluri fără precedent. Autoritățile au descoperit o operațiune de cumpărare de voturi, cu aproximativ 10% din alegători implicați, astfel că, în schimbul voturilor, cel puțin 138 mii de persoane ar fi beneficiat financiar prin intermediul unei aplicații a unei bănci rusești sancționate. Starea de lucruri s-a agravat prin amenințările cu bombă la secțiile din străinătate și atacurile cibernetice menite să submineze participarea alegătorilor din diaspora. Tacticile respective reflectă determinarea Rusiei de a perturba procesul democratic al Moldovei.

Cu toate acestea, moldovenii au rămas fermi. În pofida unei situații economice tot mai dificile, alegătorii și-au reafirmat sprijinul pentru Maia Sandu și pentru un viitor european. O nouă provocare semnificativă amenință această traiectorie, în anul viitor, având alegerile parlamentare la orizont.

Viitoarele alegeri parlamentare din Moldova sunt esențiale pentru susținerea agendei pro-europene. În timp ce scrutinul prezidențial a reafirmat sprijinul popular pentru integrarea europeană, cursa parlamentară va determina capacitatea legislativă de a implementa reformele necesare. O vulnerabilitate-cheie constă în potențiala dezangajare a diasporei moldovenești - o piatră de temelie a bazei electorale a Maiei Sandu și a mișcării pro-europene mai largi.

La ultimele alegeri, peste 270 mii de alegători din diaspora, care locuiesc în principal în țările UE, au jucat un rol esențial în asigurarea victoriei Maiei Sandu. Pentru acești alegători, integrarea europeană reprezintă speranța pentru o mai bună guvernare, oportunități economice și o poziție internațională consolidată. Cu toate acestea, prezența diasporei la vot a fost istoric mai mică în alegerile parlamentare, care sunt adesea percepute cu impact mai mic. Acest dezinteres ar putea slăbi influența blocului pro-european în parlament, unde se dezbat politicile cheie și se formează alianțe.

Între timp, forțele pro-ruse, susținute de resursele și rețelele Moscovei, văd acest lucru ca pe o deschidere strategică. Ei au folosit deja cumpărarea de voturi, campanii de propagandă și atacuri cibernetice, pentru a influența politica moldovenească. Într-un scrutin parlamentar, în care marjele sunt strânse, chiar și micile schimbări în prezența votanților ar putea schimba balanța puterii.

O prezență redusă a diasporei la alegeri ar amplifica influența votanților interni, unde sentimentul pro-rus rămâne semnificativ. Figuri precum Alexandr Stoianoglo promovează politici multivectoriale, prezentându-se ca fiind neutre, dar riscând diluarea alinierii pro-europene a Moldovei și invitând la noi interferențe rusești.

Miza alegerilor parlamentare se extinde peste granițele Moldovei. Rezultatele vor decide dacă statul își poate transforma aspirațiile europene în reforme tangibile, inclusiv îmbunătățiri ale sistemului de justiție, modernizare economică și protecție față de amenințările răzvoiului hibrid. O majoritate pro-europeană este esențială; altfel Moldova se confruntă cu un blocaj legislativ sau chiar cu o răsturnare a progresului european.

Din punct de vedere geopolitic, poziția Moldovei, ca democrație pro-europeană în apropierea Rusiei, o aduce în prima linie a competiției Est-Vest. Un guvern pro-european slăbit ar încuraja eforturile Moscovei de a destabiliza regiunea și de a exploata vulnerabilitățile la periferia Europei.

Pentru a preveni acest lucru, forțele pro-europene trebuie să acorde prioritate mobilizării diasporei și stimulării participării alegătorilor la scrutinul parlamentar. Campaniile de informare țintite ar trebui să sublinieze importanța alegerilor și rolul legislativului în conducerea reformei. Alegătorii din diaspora trebuie să înțeleagă că implicarea lor este critică, asta chiar dacă competițiile parlamentare par mai puțin proeminente decât cele prezidențiale.

Pentru a facilita implicarea diasporei, țările care găzduiesc secțiile de votare ar trebui să asigure condiții pentru facilitarea accesului la vot și să ofere măsurile de securitate necesare pentru a preveni perturbările, cum ar fi abordarea potențialelor amenințări cu bombă la secțiile de votare.

Dacă sistemul de vot prin corespondență va continua, serviciile poștale trebuie să lucreze îndeaproape cu ambasadele și alegătorii, acordând prioritate livrării la timp a buletinelor de vot. Fiecare vot livrat la timp contribuie la conturarea parcursului european al Moldovei. Experiențele din țările nordice au demonstrat că o astfel de abordare este fezabilă și eficientă.

Procesele electorale transparente, securitatea cibernetică consolidată și supravegherea internațională robustă sunt esențiale pentru protejarea democrației din Moldova.

Alegerile parlamentare reprezintă un moment definitoriu pentru aspirațiile democratice și europene ale Republicii Moldova. Dacă dezangajarea diasporei se combină cu tactici agresive pro-rusești, progresul țării, câștigat cu greu, s-ar putea deteriora. Viitorul Moldovei depinde de vigilență, angajament proactiv și colectiv față de reformă.

BJÖRN SÖDER, membru al Parlamentului Suediei și șeful delegației suedeze la AP OSCE

MARKUS WIECHEL, membru al Parlamentului Suediei și membru al delegației suedeze la AP OSCE