Domeniul economic de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie depolitizat, iar crearea unui spaţiu economic comun, prin aderarea ambelor maluri la Zona de Comerţ Liber cu UE, ar contribui la acest lucru. Participanţii la conferinţa internaţională cu genericul: „Crearea Spaţiului Economic Unic/Comun între ambele maluri ale Nistrului: oportunităţi şi provocări” consideră că populaţia de pe întreg teritoriul ţării va avea doar de beneficiat în urma implementării Zonei de comerţ liber cu UE, transmite IPN.
Conferinţa internaţională a fost organizată de Asociaţia pentru Politică Externă (APE). Directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a remarcat la deschiderea evenimentului că trebuie implicaţi şi alţi actori în procesul soluţionării conflictului transnistrean. De asemenea, urmează a fi deschise noi canale pentru discuţiile legate de acest conflict, iar domeniul economic ar fi cel care ar impulsiona soluţionarea conflictului.
Şeful Biroului pentru Reintegrare, George Balan, a comunicat că circa 1000 de agenţi economici transnistreni sunt înregistraţi la Chişinău şi beneficiază de comerţul în condiţii preferenţiale cu UE. De asemenea, circa 45% din exportul de mărfuri din regiune este direcţionat spre pieţele europene, alte 35% spre piaţa de pe malul drept al Nistrului. Oficialul constată că circa 80% din schimbul comercial al regiunii este orientat pe pieţele europene. Din aceste considerente, Chişinăul consideră că un spaţiu economic comun este în interesul populaţiei din regiune, însă Tiraspolul este reticent faţă de comunicarea pe marginea creării Zonei de Comerţ Liber.
Ambasadoarea Jennifer Brush, şefa Misiunii OSCE în Moldova, speră că aspectul economic ar fi un catalizator al găsirii unor soluţii pentru conflictul de pe Nistru. De asemenea, diplomatul spune că ar trebui găsit un mecanism de conlucrare între UE şi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, pentru care optează administraţia de la Tiraspol, întru beneficiul locuitorilor din stânga Nistrului. Jennifer Brush insistă că trebuie excluse barierele comerciale, dar şi cele ce ‚in de libertatea circulaţiei oamenilor pentru a permite deplasarea liberă a forţei de muncă de pe un mal pe altul. De asemenea, ambasadoarea insistă că trebuie depus efort pentru a combate contrabanda cu bunuri.
La conferinţă s-a constatat cu regret că partea transnistreană a refuzat să se implice în discuţiile privind crearea Zonei de Comerţ Liber. Din această cauză, UE a amânat cu un an lichidarea preferinţelor comerciale autonome care sunt în vigoare acum. Astfel, în Moldova, până la sfârşitul anului 2015, vor fi aplicate atât prevederile Zonei de Comerţ Liber cât şi preferinţele comerciale autonome. Dar odată cu expirarea acestui termen, dacă Tiraspolul va refuza să implementeze prevederile comerţului liber, va avea schimburi comerciale cu UE doar plătind taxele în vigoare pentru alte state.
