Deocamdată nu se poate vorbi despre o schimbare de esenţă în politica fiscală, experţi
- 10.03.2011 11:21
- 1417
- 4 minute(ă)
-
Anumite noutăţi în politica fiscală pe anul 2011 trezesc îngrijorarea contribuabililor, a menţionat într-o emisiune la Radio Moldova Ion Sturzu, profesor universitar, citat de Info-Prim Neo. Potrivit lui, aceste noutăţi ţin de extinderea surselor de venituri impozabile, precum şi de metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei privind impozitul pe venit faţă de toţi agenţii economici şi faţă de persoanele fizice-cetăţeni şi persoanele care practică activitate profesională.
În opinia lui Ion Sturzu, este explicabilă tendinţa guvernului, a ministerului Finaţelor de fortificare a administrării fiscale prin modalităţi mai eficiente, însă acestea generează nedumeriri atunci, când nu sunt clare condiţiile în care va fi efectuată estimarea. „Nu e clar despre ce venituri ale persoanelor fizice este vorba, când se spune despre extinderea surselor de venituri impozabile. Vor fi luate în considerare şi remitenţele? Dar veniturile obţinute din activitatea antreprenorială în baza patentei de întreprinzător? De asemenea, pune în gardă faptul că guvernul va determina aceste venituri impozabile. Nu pare a fi o decizie reuşită, mult mai bine ar fi dacă aceste venituri ar fi stabilite prin lege, deci, în Codul fiscal”, a specificat Sturzu.
Anterior, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei, aprecia aceste şi alte prevederi ale politicii fiscale propuse în pachet cu proiectul Legii bugetului pe 2011 „prea revoluţionare”.
Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a spus că estimarea indirectă a obligaţiei se prevede a fi implementată cu începere din 2012, în anul curent urmând să fie elaborat cadrul juridic necesar, care va fi discutat cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai societăţii civile pe parcursul elaborării şi aprobării Cadrului de resurse pe anii 2012-2014 (anterior se numea Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu).
El a mai adăugat că această metodă de estimare indirectă a veniturilor se aplică şi în alte ţări şi nu poate fi considerată revoluţionară. „Nu trebuie simplificate lucrurile până la cazuri de impozitare a veniturilor utilizate de o persoană fizică care şi-ar fi procurat o haină mai „scumpuşoară”, precum menţiona colegul Lazăr, decât i-ar permite veniturile salariale. Vorbim aici despre acei contribuabili care, de exemplu, au case extraordinar de scumpe, sunt consideraţi oameni de afaceri prosperi, dar care, când e vorba de plata impozitelor la buget, afli cu uimire că ei nu au avut venituri (adică au lucrat în pierdere)”, a precizat Negruţa.
Şi ex-ministrul Finanţelor, Mihai Manoli, susţine că nu pot fi considerate „revoluţionare” metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei fiscale privind impozitul pe venit. „În multe ţări există această experienţă. Dar trebuie de elaborat cu multă atenţie legislaţia necesară, instruiţi colaboratorii fiscali, discutate aceste procedee cu mediul de afaceri şi alte categorii de contribuabili. Când lucrurile nu sunt prea clare, teamă mi-i ca în dialogul cu fiscul vor avea de pierdut contribuabili care nu se vor putea „apăra”, care nu au relaţii cu persoane influente, deci, majoritatea”, a relevat Manoli.
Întrebat dacă există alte prevederi revoluţionare în politica fiscală pentru anul curent, Manole a spus că, în general, acesta este un domeniu, în care revoluţiile nu sunt acceptabile, trebuie să existe o continuitate, lucrurile trebuie să se desfăşoare în mod evolutiv.
„Dar despre o schimbare de esenţă se va putea vorbi atunci când, de exemplu, ponderea impozitelor indirecte (TVA, accize) în totalul veniturilor bugetului va fi mai mică decât cea a impozitelor directe (impozitul pe venit, din activitate de întreprinzător, impozitul pe proprietate). Mai avem mult până atunci, având în vedere că volumul exporturilor este de trei ori mai mic decât cel al importurilor”, a adăugat Manoli.
Potrivit proiectului Legii bugetului pe 2011, ponderea veniturilor de la impozitele indirecte în veniturile totale ale bugetului de stat va constitui 75 la sută.
