Demiterea lui Vitalie Marinuţa din funcţia de ministru al apărării nu a fost o mare surpriză, dacă e de analizat contextul politic în care aceasta s-a produs. Conform declaraţiilor făcute de politicienii din Moldova în ultimul an, demiterea ministrului apărării putea fi prezisă– Vitalie Marinuţa fiind ţinta mai multor atacuri politice, dar şi subiectul unei moţiuni de cenzură, transmite IPN cu referire la un comentariu publicat pe portalul www.promis.md.
Portalul prezintă în detalii toate declaraţiile făcute de 23 deputaţi şi lideri politici la tema problemelor cu care se confruntă sectorul apărării, inclusiv decesul a nouă soldaţi în termen, scandalul legat de vânzarea armamentului din dotarea armatei naţionale şi punerea sechestrului asupra unor proprietăţi ale Armatei Naţionale.
Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, prezintă succint într-un comentariu publicat pe acelaşi portal care sunt cauzele şi implicaţiile demiterii lui Vitalie Marinuţa, precizând că demiterea nu se datorează doar aparentului conflict dintre comandantul suprem al Forţelor Armate şi ministrul apărării.
„Există nuanţe. Miniştrii sunt înaintaţi de către partidele coaliţiei de guvernare, în baza unui acord algoritmic. Comandantul suprem şi-a obţinut funcţia cu doi ani mai târziu decât ministrul apărării, având iniţial suportul Partidului Liberal (PL), iar apoi al Partidului Liberal Reformator (PLR) ”, susţine autorul. Potrivit lui, opinia comandantului suprem, care are responsabilităţi prevăzute de Constituţie, despre ministrul Apărării s-a conturat după şirul de incidente care a avut loc în Armata Naţională. Probabil, opinia comandantului suprem nu a prea contat nici în procesul de elaborare a noii Strategii Naţionale de Apărare.
Igor Boţan este de părere că şeful statului a manifestat multă indulgenţă faţă de fostul ministru, Vitalie Marinuţa, iar reproşul referitor la lipsa de disciplină în Armata Naţională este întemeiat – în perioada de exercitare a mandatului a avut loc un şir de incidente cu impact negativ asupra guvernării pro-europene etc.
În opinia sa, incidentele respective au format fundalul negativ, care a lăsat amprente şi asupra activităţii politice a ministrului Marinuţa: scandalul public cu fostul său şef de partid, care l-a promovat în funcţie; dezbaterea publică privind afacerile de familie. Chiar şi activitatea profesională a ministrului Marinuţa, care a fost conformă atribuţiilor sale şi a corespuns exigenţelor, a fost supusă criticilor inamicilor săi politici.
„Circumstanţele menţionate au avut impact negativ asupra imaginii publice a ministrului apărării. Astfel, în decembrie 2013, Vitalie Marinuţa a pierdut competiţia pentru funcţia de preşedinte al PLR, iar în februarie 2014 a fost depusă cererea de demisie din funcţia de ministru”, prezintă www.promis.md.
Fostul ministru al apărării Vitalie Marinuţa a demisionat pe 27 februarie. Marinuţa declara atunci că ar fi existat anumite divergenţe de opinie cu preşedintele Republicii Moldova, privind reformarea sistemului de securitate al ţării. Primul candidat propus de PLR la funcţia de ministru al apărării a fost Vitali Catană, însă liberal democraţii şi democraţii şi-au exprimat reticenţa faţă de perspectiva ministerială a avocatului Catană şi acesta şi-a retras candidatura. Pe 5 aprilie în funcţia de ministru al apărării a fost învestit un alt candidat al PLR – Valeriu Troenco.
