Demisia Papei Benedict al XVI-lea a fost cultivată din timp
- 13.02.2013 06:43
- 1503
- 5 minute(ă)
-
Deşi demisia Papei Benedict al XVI-lea este o surpriză pentru creştinii romano-catolici, cei care au fost atenţi la discursurile pontificului au observat că el a cultivat mai demult ideea demisiei, atunci când ea s-ar impune, notează Info-Prim Neo (IPN).
Vicarul general al Episcopiei romano-catolice din Republica Moldova, Benone Farcaş, a menţionat pentru IPN, că Papa Benedict al XVI-lea a spus încă în 2010, în cadrul unui interviu, că va demisiona, atunci când capacităţile umane o vor cere, fără însă a face declaraţii clare în această privinţă. Benone Farcaş a mai specificat că demisia Papei nu va aduce schimbări esenţiale în Biserica Romană-Catolică, fiind vorba despre o procedură prevăzută de trecere a pontificatului de la o persoană la alta.
„Demisia Papei a fost o surpriză pentru creştinii romano-catolici prin faptul că nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp şi anume de 600 de ani, când Papa Grigore al II-lea a demisionat în 1415, dorind să pună capăt unui conflict în biserică. Admiraţia multor catolici faţă de Papa Benedict al XVI-lea este îndreptăţită, pentru că vedem un om care la vârsta de 78 de ani, când nu mai era în plinătatea forţelor trupeşti, a acceptat să ocupe tronul de pontif şi să ia asupra sa această misiune, dar şi să renunţe atunci când suferă de afecţiunile sale trupeşti şi să facă loc pentru altcineva mai tânăr şi mai în forţă”, a mai menţionat vicarul general.
În acelaşi context, Benone Farcaş, a spus că gestul Papei de a demisiona când sănătatea nu-i mai permite să ocupe o astfel de funcţie, poate servi drept imbold pentru alţi Papi, care vor renunţa la funcţie atunci când vor ajunge la un moment critic din viaţa lor, din perspectiva stării de sănătate. „Nu putem spune că este o modernizare a Bisericii Romano-Catolice sau că este un element nou. Posibilitatea demisiei a existat întotdeauna în normele bisericeşti canonice şi este inclusă în Codul Dreptului Canonic, care prevede această modalitate şi care este permisă de legea bisericii. Mai degrabă putem vorbi de o adaptare a bisericii la necesităţile contemporane de prezentare a mesajului Evanghelic, este o continuitate a bisericii şi mai ales la nivel de pontificat”, a mai explicat vicarul.
Totodată, vicarul general al Episcopiei romano-catolice din Republica Moldova, susţine că Biserica Romano-Catolică îl va păstra în memoria sa pe Benedict al XVI-lea ca pe un profesor şi teolog care a pus mare accent pe păstrarea şi consolidarea adevăratelor valori ale bisericii. Cu toate că a fost supus la diverse atacuri, el a ştiut să păstreze un echilibru extrem de robust în biserică şi a marcat pontificatul său prin documentele şi catehezele pe care le-a elaborat.
Benone Farcaş a explicat procedura de alegere a noului Papă care va începe după 15 zile de la demisia oficială a Papei. Astfel, când vor intra în vigoare normele care reglementează vacanţa scaunului papal, va fi convocat Conclavul, care reprezintă adunarea tuturor cardinalilor care nu au atins vârsta de 80 de ani pentru a începe procedurile de alegere a unui noi Papă. „În această perioadă, unele atribuţii limitate de conducere le are Colegiul Cardinalilor reprezentat prin decanul Colegiului care acum este Cardinalul Angelo Sodano. În timpul Conclavului, toţi cardinalii se reunesc într-un singur loc, rup legăturile cu exteriorul, organizându-se în fiecare zi mai multe votări, de obicei 4 pe zi, în timpul cărora fiecare din cardinali îşi exprimă opţiunea în mod secret. Dacă după 34 de astfel de votări niciun cardinal nu întruneşte două treimi din voturi, atunci are loc alegerea între primii doi clasaţi şi se face o singură votare”, a mai menţionat Benone Farcaş.
După demisie, Papa Benedict al XVI-lea nu va mai avea dreptul să facă parte din Conclav, dar va continua să-şi exercite puterea sa ca Episcop emerit al Romei, aşa cum sunt mulţi alţii la pensie. El nu va avea putere efectivă, ci doar liturgică. În prima perioadă după demisie, Benedict al XVI-lea se va retragere la reşedinţa papilor din Castelul Gandolfo nu departe de Roma, pentru ca apoi, când vor fi terminate lucrările de reparaţie la o mănăstire din preajma Vaticanului, să se refugieze acolo, unde va face ceea ce a iubit dintotdeauna şi anume să scrie, să citească şi mai ales să se roage, fiind un om al rugăciunii, a concluzionat vicarul general, Benone Fracaş.
Pe data de 11 februarie a anului curent, Suveranul Pontif şi-a anunţat demisia, invocând drept motiv starea de sănătate.
