Deficitul de resurse umane în instituțiile penitenciare din Moldova, atât insuficiența de personal medical calificat, cât și de personal de supraveghere și securitate, se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, precum și asupra calității acestei asistențe. În pofida faptului că în instituțiile de tip închis sunt condiții bune de detenție, garanția examinării medicale ca element al prevenirii torturii este cel mai rău implementată și există risc de condamnare dacă nu va fi o cazuistică bine documentată. Constatările au fost făcute de către Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în cadrul prezentării unui raport elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.
Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că tentativele de dialog între ministere cu repartizarea cadrelor în instituțiile de detenție au progrese nesemnificative. „Această problemă de distribuție și asigurare cu cadre medicale a locurilor de detenție este o problemă sistemică care afectează accesul persoanelor la servicii medicale și se soldează cu rele tratamente anume din acest considerent”, a remarcat Svetlana Doltu.
Experții IDOM, care au efectuat vizite în locurile de detenție, au constatat că rămân insuficiente condițiile pentru acordarea asistenței medicale deținuților. Se constată fenomene de stigmatizare și discriminare care au un impact asupra dreptului deținuților la sănătate. Și condițiile de protejare a confidențialității informației medicale sunt insuficient asigurate. Experții au remarcat și faptul că nu există o procedură clară de evidență a termenului de valabilitate a medicamentelor, în cabinetul medical fiind depistate un număr impunător de medicamente expirate.
În condițiile în care a crescut numărul de persoane care suferă de cancer, se solicită prestarea serviciilor paliative în sistemul penitenciar ori în comunitate pentru deținuți. Raportul IDOM arată că eliberarea din penitenciar a persoanelor pe motiv de boală gravă nu este aplicată. Decizia privind eliberarea de pedeapsă se bazează nu doar pe starea persoanei și pe certificatul medical, ci este condiționată și de obținerea unor autorizații administrative de la serviciile responsabile de securitatea detenției.
Deficitul de resurse umane constat în instituțiile penitenciare este caracteristic și altor instituții de tip închis. Bunăoară, la Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului Migrație și Azil în general funcția de personal medical a fost redusă, deși este vorba despre un loc de detenție în care statul are angajamentul de a asigura accesul nestingherit la medicină, a precizat Svetlana Doltu.
Potrivit expertei, comunicarea între serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne și izolatoare de detenție provizorie ale MAI este „axată mai mult pe condițiile de detenție și totalmente nimeni nu verifică calitatea actului medical, serviciile care sunt disponibile, medicamentele care sunt utilizate ori neutilizate”.
Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că există necesitatea de a solicita autoritățile să implementeze recomandările internaționale care spun că angajații medicali din instituțiile de tip închis trebuie să fie sub jurisdicția Ministerului Sănătății.
Pentru a evalua asigurarea efectivă a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, inclusiv pentru a identifica problemele intersectoriale, experții IDOM au vizitat instituții subordonate Ministerului Afacerilor Interne Ministerului Apărării, Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății. Vizitele au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2021.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”. Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă. IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.