Deficitul comercial este un pericol? Comentariu economic Info-Prim Neo
- 11.08.2008 13:48
- 1054
- 6 minute(ă)
-
Nivelul deficitului comercial al Republicii Moldova a atins, după jumătate de an, cota de 1595,3 milioane de dolari SUA, o cifră comparabilă cu deficitul înregistrat pe întreg anul 2006, iar oficialităţile şi experţii anticipează un sold negativ al balanţei de plăţi de 3 miliarde USD în anul 2008. Chiar dacă acest an a consemnat o rată de creştere record pentru ultimii ani a exporturilor lunare, nici importurile nu au stat pe loc, ceea ce a determinat adâncirea deficitului comercial până la un nou maxim.
Deficitul comercial a crescut de aproape trei ori în ultimii patru ani, de la o valoare de 783,0 mln USD, în 2004, la 2348,0 mln USD, în anul 2007. Este acest deficit în continuă creştere un pericol pentru economia moldovenească?
Ca şi consecinţă imediată, deficitul de cont curent a crescut în primul trimestru cu 32,4 la sută şi a depăşit 250 milioane de dolari.
“Ritmul înalt de creştere al importurilor de bunuri (39,6 la sută), ce devansează în continuare cu mult ritmul de creştere al exporturilor (26,7 la sută), a condus la creşterea în continuare a deficitului comercial până la 688,29 mln USD, determinând situaţia balanţei de plăţi. De menţionat că gradul înalt de penetrare al economiei naţionale (raportul dintre importuri şi PIB), în condiţiile de majorare substanţială a preţurilor de import, are un impact semnificativ asupra nivelului preţurilor în interiorul ţării”, constata Banca Naţională a Moldovei după primul trimestru. Dezechilibrele s-au adâncit şi mai mult după şase luni. Importurile au luat o viteză mai mare, iar exporturile şi-au mai încetinit pasul.
Ceea ce îngrijorează este că de mai mulţi ani structura comerţului exterior pe categorii de produse şi zone geografice nu arată o schimbare semnificativă care să constituie un motiv de optimism pentru anii următori. Elaborarea unor strategii de promovare a exporturilor nu a dus la o schimbare radicală a situaţiei. Nomenclatorul de mărfuri rămâne acelaşi. Exporturile se ţin în mare parte pe agricultură şi industria prelucrătoare şi această tendinţă nu se schimbă, iar circa 30 la sută din exporturile pe piaţa Uniunii Europene reprezintă livrările de bunuri după prelucrare (lohn), adică mărfuri prelucrate în cadrul unor contracte cu parteneri străini din materia primă a acestora. Contractele de acest tip se bazează pe forţa de muncă ieftină din Republica Moldova.
“După un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, există nerealizate un număr impunător de măsuri prevăzute în planul de acţiuni pentru realizarea documentului de politici. În mod special, pot fi menţionate restanţele ce ţin de perfecţionarea cadrului legislativ şi cel instituţional”, se constata în ultimul număr “Monitorul Economic”, editat de IDIs ”Viitorul”.
[Remitenţele, investiţiile şi rezervele valutare acoperă o mare parte din deficit]
Balanţa comercială este unica poziţie a contului curent cu deficit, celelalte poziţii având solduri excedente.
Astfel, în primul trimestru 63,7 la sută din deficitul comercial a fost acoperit prin venitul rezidenţilor din munca în străinătate şi intrările nete de investiţii străine, care sunt într-o creştere puternică. În primul trimestru au fost atrase în economia naţională de 1,6 ori mai multe investiţii străine decât în primele trei luni 2007. Din totalul investiţiilor străine atrase în Republica Moldova, peste 50% parvin din ţările UE. Deficitul balanţei comerciale poate fi compensat prin rezervele valutare ale Băncii Naţionale, care, la fel au o creştere impresionantă, atingând după şapte luni nivelul preconizat pentru întreg anul 2008. Sursele de acoperire a deficitului comercial nu dau semne că într-o bună zi ar putea să sece, iar ritmul înalt de creştere a importurilor, probabil, nu se va menţine după suprasaturarea cererii de consum intern. Nu este exclus că, în fine, consumul se va mai domoli după explozia din ultimii trei ani.
Creşterea deficitului comercial nu reprezintă un pericol dacă importurile de bunuri tehnologice, care se plasează ferm pe locul doi între grupurile de mărfuri importate, precum şi de capital, duc la creşteri de productivitate şi, în fine, la o creştere economică durabilă. Importul de maşini, aparate şi echipamente cunoaşte o creştere sensibilă în ultimii ani, iar în prima jumătate a anului 2008 a avut un avans de 52,2 la sută.
“A aprecia deficitul comercial ca un lucru rău în sine, fără să i-ai în consderare importurile de bunuri tehnologice şi capital nu este corect”, sunt de părere mai mulţi experţi. Deficitul ce vine de la importurile de materii prime, utilaje şi echipamente, mai ales dacă ele merg spre companiile orientate spre export, va genera pe viitor o productivitate mai mare ce va veni de la o dotare tehnolgică mai bună a întreprinderilor.
Ceea ce ar trebui să preocupe autorităţile şi companiile este extinderea nomenclatorului de mărfuri şi a pieţelor de desfacere a mărfurilor moldoveneşti. Datele statistice privind structura pe mărfuri a comerţului exterior arată că punctele forte ale Republicii Moldova, dacă am privi din punctul de vedere al deficitului comercial, sunt produsele de încălţăminte, materialele textile şi articolele din aceste materiale, grăsimile şi uleiurile animale şi vegetale, ce au înregistrat excedente, dar care sunt în fine cu o valoare adăugată redusă. Creşterea substanţială (de 1,9 ori) a exporturilor de maşini, aparate şi echipamente în expresie valorică, care au ajuns la o pondere de 9,7 la sută în primul semestru, faţă de 6,4 la sută în perioada similară a anului trecut, aduce optimism.
Asigurarea echilibrelor în comerţul exterior este treaba factorilor de decizie, dar şi a companiilor, care prin investiţii în retehnologizarea producţiei şi restructurare ar deveni mai competitive pe pieţele externe. Iar, dacă ne referim la situaţia curentă, exporturile au fost lovite de aprecierea leului, care a “câştigat” teren în faţa dolarului SUA, iar în ultimele săptămâni şi a monedei europene. Această apreciere va avea efecte asupra livrărilor pe piaţa UE, spre care sunt îndreptate jumătate din exporturile moldoveneşti.
