Diferenţa dintre Moldova şi statele baltice este că societatea moldovenească nu are o poziţie comună în ceea ce ţine de idealul naţional, etnia titulară este divizată pe mai multe planuri, inclusiv în români şi moldoveni, iar aceasta generează controverse şi incertitudine în ceea ce priveşte vectorul geopolitic de dezvoltare. Expertul Ion Tăbârţă, vicedirectorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” a formulat această părere în cadrul dezbaterilor publice „Opoziţia extraparlamentară: alternativă reală puterii, jocul puterii, joc politic pe cont propriu. Cultura relaţiilor politice „guvernare – opoziţie extraparlamentară”, organizate de Agenţia de presă Info-Prim Neo. Ion Tăbârţă a făcut o paralelă între Republica Moldova şi statele baltice în ceea ce ţine de colaborarea guvernării cu opoziţia extraparlamentară în procesul de aderare la Uniunea Europeană. El a declarat că toate statele care au aderat la UE nu au avut divergenţe privind parcursul lor pe calea de dezvoltare. „În toate statele din Europa Centrală şi de Sud-Est toate partidele parlamentare şi extraparlamentare, de orice orientare, au avut o poziţie comună în ceea ce ţine de idealul naţional. La noi nu există un astfel de ideal, în general suntem o societate divizată. Aici e diferenţa dintre noi şi baltici, în statele baltice tot există minorităţi naţionale, dar etnia titulară nu este divizată. În consecinţă, după ce s-a vorbit mult despre integrarea europeană până acum, deja aceasta este pusă în discuţie de un alt proiect geopolitic – uniunea vamală”, a spus vicedirectorul „Politicon” În altă ordine de idei, expertul a vorbit despre cultura politică de 4 tipuri: anglo-saxonă, european-continentală, tradiţională şi totalitară. „Noi avem o intercalare dintre cultura politică totalitară şi cea tradiţională, pentru că niciuna, nici alta nu este democratică şi instituţională. Partidul Comuniştilor dă dovadă de o cultură politică totalitară, iar la partidele de la guvernare se observă aspectul tradiţional bazat pe relaţii personalizate. Noi nu prea am avut parteneriate dintre partidele extraparlamentare şi guvernare. Totodată, multe partide extraparlamentare au apărut în preajma alegerilor fiind amplasate de către partidele puterii pe un anumit eşichier politic pentru a rupe din voturile oponenţilor”, a spus Ion Tăbârţă. Dezbaterea publică „Opoziţia extraparlamentară: alternativă reală puterii, jocul puterii, joc politic pe cont propriu. Cultura relaţiilor politice guvernare – opoziţie extraparlamentară”, este a şasea dintr-un ciclu de acţiuni similare prevăzute de proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.