Comisia Europeană dă asigurări că la fraudarea băncilor din Republica Moldova au avut de suferit deponenţii băncilor respective, fără a fi adusă vreo atingere banilor contribuabililor europeni, transmite IPN cu referire la OP-ED-ul, semnat de către Dionis Cenuşa „Asistenţa UE pentru Moldova: realităţile locale vs. deficienţele operaţionale ale UE”, publicat luni, 5 septembrie 2016. Comisia a făcut această apreciere în legătură cu raportul Curții de Conturi a Uniunii Europene privind sprijinul financiar acordat de UE pentru consolidarea administraţiei publice a Moldovei, făcut public acum câteva zile. Potrivit Curții, asistenţa UE pentru Republica Moldova a contribuit „doar parţial” la atingerea anumitor scopuri propuse, în particular din cauza voinţei politice insuficiente și reacţionarea lentă a UE la riscurile ce implică asistenţa europeană.
Ca răspuns la concluziile Curţii de Conturi, Comisia Europeană şi Serviciul de Acţiune Externă au menţionat că asistenţa bugetară pentru Moldova a fost stopată, până când aceasta va îndeplini condiţii generale ce ţin de stabilitatea macroeconomică şi transparenţa bugetară. Totodată, Comisia reiterează că Acordul cu FMI este o cerinţă esenţială pentru restabilirea sprijinului bugetar.
Comisia contrazice Curtea în ceea ce priveşte alinierea asistenţei europene la strategiile locale. Aceasta explică că situaţia din Moldova este volatilă, din cauza factorilor interni şi a celor geopolitici, de aceea Comisia tinde să fie flexibilă şi se îndepărtează de la abordări superficiale. Tot în acest context, Comisia precizează că sprijinul bugetar acordat de aceasta combină mai multe elemente interdependente (acţiuni de finanţare, capacitarea instituţională, dialogul politic şi indicatori de performanţă).
La fel, Comisia a reacţionat la obiecţiile formulate de Curte vizavi de aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult”. Aceasta a specificat că deciziile de a oferi stimulente s-au făcut în baza unor analize interne şi cu aprobarea din partea statelor membre ale UE (care pot bloca asemenea decizii dacă le consideră inoportune sau riscante).
Comisia a punctat că aplică măsuri mai stricte pentru atenuarea riscurilor legate de acordarea sprijinului bugetar, în corespundere cu noua abordare din mai 2012: criterii de eligibilitate privind transparenţă şi supraveghere, proces oficial de evaluare a riscurilor, inclusiv criterii mai riguroase privind gestionarea finanţelor publice.
Raportul Curţii de Conturi readuce în discuţie fraudele din sistemul bancar, developate în noiembrie 2014. Comisia Europeană explică că primele decizii privind suspendarea sprijinului bugetar pentru Moldova au fost adoptate în decembrie 2014, Printre deciziile adoptate atunci se numără revizuirea modalităţii de acordare a sprijinului în 2015 şi introducerea unor măsuri suplimentare de atenuare a riscurilor. În consecinţă, sprijinul bugetar pentru 2015 a fost redus substanţial comparativ cu anii precedenţi.
În informaţia furnizată de către Comisie se menţionează că autorităţile de la Chişinău împreună cu partenerii internaţionali cooperează în vederea stabilirii unui mecanism pentru recuperarea tuturor fondurilor deturnate. Comisia a ţinut să asigure că la fraudarea băncilor au avut de suferit deponenţii din Moldova, fără a fi adusă vreo atingere banilor contribuabililor europeni.
Curtea de Conturi a UE a selectat patru domenii pentru auditare: justiţie, finanţe publice, sănătate şi apă, a căror valoare se ridică la 218,6 milioane de euro.