Grupul de lucru 3 „Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică” al Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a Uniunii Europene solicită ca inițiativa deputatului Vladimir Bolea care vizează râurile Nistru și Prut să fie respinsă. Într-o declarație adresată conducerii țării reprezentanții Grupului precizează că proiectul de lege nu ține cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii și de diminuarea continuă a râurilor și vizează de fapt extragerea și vânzarea nisipului și a pietrișului din râuri sub pretextul dezvoltării navigației.
Într-o conferință de presă la IPN, Lilia Curchi, coordonatoarea locală a Grupului de lucru 3, a declarat că este regretabil faptul că această inițiativă legislativă a fost deja avizată de către trei comisii parlamentare, nu și de cea de profil. „În calitate de semnatari ai declarației, mizăm foarte mult, solicităm comisiei parlamentare de profil să nu avizeze pozitiv acest proiect de lege, iar autorului îi solicităm respectuos să retragă proiectul de lege din Parlament, dat fiind că, așa cum menționează declarația, acest proiect de lege se bazează inițial pe presupuneri false cu privire la posibilitatea dezvoltării navigației cu drepturi depline pe Nistru și Prut în condițiile hidrologice actuale. Proiectul de lege este anti-ecologic total”, a notat Lilia Curchi.
Ilia Trombițchi directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, a menționat că proiectul prevede utilizarea pe scară largă a zonei de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre, și râului Prut, care anterior erau protejate prin lege pentru activitatea economică – construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru exportul de culturi și alte mărfuri și transport, și al pasagerilor. În acest sens, proiectul de lege propune abandonarea procedurilor de expertiză de mediu și evaluare a impactului asupra mediului pentru toate activitățile propuse. Scutit de la păstrarea tăcerii în timpul sezonului de reproducere a peștilor, inclusiv permițând în perioada de depunere a icrelor folosirea ambarcațiunilor cu motor pe apă, defrișarea vegetației, extragerea nisipului și pietrișului și alte activități. Nisipul și pietrișul extras din albiile minore ale râuri prin legea asta sunt scoase din sfera de aplicare a Codului Subsolului, iar soarta lor ulterioară nu este determinată de lege.
Semnatarii declarației precizează că agenții economici care desfășoară lucrări de susținere a șenalului navigabil sunt scutiți de compensarea daunelor aduse mediului, ceea ce înseamnă că principiul ONU „poluatorul plătește” nu se aplică. Potrivit lor, proiectul de lege nu ține cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii și de diminuarea continuă a râurilor și vizează, de fapt, extragerea și vânzarea nisipului și pietrișului din râuri sub pretextului dezvoltării navigației, care nu poate fi eficientă în aceste condiţii naturale. În plus, după cum reiese din nota de informare, punerea în aplicare a legii necesită investiții bugetare semnificative, o alternativă la care este vânzarea de nisip și prundiș – o activitate coruptă binecunoscută. Nu este luat în considerație faptul că din cauza construcției de hidrocentrale pe râuri, scurgerea solidă de nisip și pietriș a fost oprită. Prin urmare, extragerea lor va duce la colmatarea râurilor și la pierderea biodiversității, la pierderea capacității râurilor de a se auto-purifica, ce produce ridicarea prețurilor la pregătirea apei pentru băut, și a funcției de recrearea.
Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, membru al Grupului de lucru 3, a declarat că acest proiect de lege nu trebuie să aibă sorți de izbândă și trebuie aruncat la coșul de gunoi. „Nici economia Republicii Moldova, nici tot ceea ce înseamnă ecologia sau interese naționale nu au de câștigat în urma promovării unui asemenea proiect de lege, care trebuie să recunosc apare cam la fiecare schimbare a puterii în Moldova. Este un proiect de lege care vine din subteranele economiei tenebre. Este un proiect pe care îl aduc niște clanuri pe care noi nu le cunoaștem direct, dar care încearcă de fiecare dată să testeze și ecologiștii, dar și puterea care trebuie să ia în final o decizie”, a mai spus Alecu Reniță.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
