,,Promovarea unui proiect de lege în domeniul integrității, sub paravanul armonizării legilor speciale la prevederile Codului Administrativ, este lipsită de credibilitate atunci când promotorii sunt suspectați de lipsă de integritate. Mai mult ca atât, pe lângă sfidarea bunului simț, inițiativa dată nu este conformă cu cele mai recente recomandări ale GRECO și pune în pericol accesarea celei de-a doua tranșe din asistența macrofinanciară anticriză a UE (OMNIBUS)...”
---
Astăzi, în loc ca sistemul de integritate să fie consolidat, unii parlamentari încearcă să-l dezarmeze în continuare. Un proiect înregistrat de un grup de deputați socialiști, inclusiv de unii în privința cărora ANI a inițiat procese de control, încearcă să se acopere după necesitățile de armonizare a cadrului normativ la prevederile Codului Administrativ. Aceștia propun, printre altele reducerea semnificativă a posibilităților ANI în efectuarea controlul averilor și intereselor, dar și aplicarea reglementărilor generale privind răspunderea disciplinară și contravențională.
A devenit în sfârșit de temut Autoritatea Națională de Integritate?
Aparent ANI este de temut. Unii parlamentari își doresc reducerea termenului în care ANI poate efectua verificări a regimului de declarare a averii și intereselor personale de la 3 ani, așa cum este stabilit de lege, la 1 an din momentul încetării funcției publice sau a mandatului. Mai mult, contrar practicii de formulare a prevederilor tranzitorii, verificările inițiate de ANI se vor restricționa la noile prevederi, ceea ce în fapt înseamnă încetarea verificărilor deja inițiate.
Impunitate după paravanul prescripției aplicării sancțiunilor disciplinare și contravenționale
Dacă printr-o minune ANI reușește să colecteze în termen de mai puțin de 1 an probele și să prezinte structurat dosarul controlului efectuat, proiectul de lege vine să anuleze și acest efort. Astfel, se propune ca sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate în baza Legii n. 132/2016 să fie limitate în termenii de prescripție stabiliți în legile speciale, care curg de la momentul comiterii faptei și nu de la momentul rămânerii definitive a actului de constatare.
Interesant, de unde ar rezida aici scopul declarat al proiectului de armonizare a termenilor de aplicare a sancțiunilor disciplinare, argument invocat pentru a modifica alte prevederi din Legea nr. 132/2016, după cum o prevede Codul Administrativ? Probabil totuși se încearcă creșterea gradului de impunitate.
Să analizăm o speță concretă. Legea nr. 178/2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor prevede că judecătorii pot fi atrași la răspundere în termen de 2 ani de la momentul comiterii abaterii disciplinare. Printre formele de abatere disciplinară este încălcarea regimului de restricții, incompatibilități și interdicții de serviciu, care sunt și obiectul controlului din partea ANI. Astfel, dacă aceste modificări vor fi votate de Parlament, un judecător va putea fi tras la răspundere numai dacă actul de constatare este definitiv, cu alte cuvinte a trecut și de contestare în instanța de fond și de apel. ANI recepționează datele cu cel puțin câteva luni după comiterea abaterii disciplinare în cel mai bun caz, iar de regulă depistarea acesteia poate avea loc chiar și după ani de zile. În realitate este practic imposibil să asiguri ca dosarul complet și examinarea contestațiilor în fond și apel să aibă loc într-un termen mai mic de 2 ani.
Astfel, chiar dacă ANI va iniția controlul, în realitate acesta nu va putea fi efectuat efectiv, iar persoanele care au comis abateri disciplinare ce constituie și obiect al controlului din partea ANI pe domeniul integrității, vor scăpa basma curată.
O nouă inginerie - prescripție la prescripție
Pe lângă termenul de prescripție de aplicare a sancțiunii disciplinare de 2 ani, menționat mai sus, proiectul mai leagă aplicarea sancțiunilor de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu cu termenul general de prescripție de 1 an prevăzut în Codul Contravențional. Ce înseamnă asta de fapt? Păi, asta înseamnă că dacă în termen de 1 an de la momentul încălcării regimului juridic al incompatibilităților nu există un act de constatare rămas definitiv, atunci nu mai vedem noi protecția interesului public și sancționarea persoanelor vinovate.
„Cireașa” legislativă
Proiectul de lege vine de la autori care sunt în mare parte deja vizați de verificări din partea ANI și operează cu motive false de promovare – „armonizarea normelor de procedură la prevederile Codului Administrativ”. Cel mai grav este că se propune aplicarea acelorași reguli de procedură, în special legate de limitarea termenului de sancționare față de proceduri care au o sarcină de probare mult mai redusă. „Cireașa” legislativă este că aplicarea sancțiunii de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu este supusă prescripției generale din Codul Contravențional. Ori Codul Administrativ și Codul Contravențional sunt legi codificate distincte și nu urmează a fi confundate.
În loc de concluzii...
Promovarea unui astfel de proiect de lege în domeniul integrității, sub paravanul armonizării legilor speciale la prevederile Codului Administrativ, este lipsită de credibilitate atunci când promotorii sunt suspectați de lipsă de integritate.
Mai mult ca atât, pe lângă sfidarea bunului simț, inițiativa dată nu este conformă cu cele mai recente recomandări ale GRECO și pune în pericol accesarea celei de-a doua tranșe din asistența macrofinanciară anticriză a UE (OMNIBUS). Reamintim că una dintre cele șase condiții pentru obținerea celor 50 mln. euro rămași, este eficientizarea activității ANI, inclusiv prin atribuirea competențelor care să permită extinderea verificărilor față de persoanele suspectate de încălcare a regimului integritate și declararea bunurilor la valoarea reală de piață.
Această inițiativă este toxică pentru sistemul național de integritate și nu contribuie decât la promovarea impunității pentru acte de corupție, subminând orice efort de creștere a eficienței Autorității Naționale de Integritate.
---
Iulian Rusu este expert în domeniul justiției, statului de drept și bunei guvernări. În prezent este Director Executiv Adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene și membru al Grupului de Experți în domeniul Justiției, o inițiativă lansată de IPRE în vara anului 2020.
---
Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin doar autorilor.
