Acum o săptămână, Republica Moldova a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai „Grupului celor 7”, care întrunește cele mai puternice state ale lumii. Evident, G7 a avut un motiv serios pentru a-i face o astfel de invitație uneia dintre cele mai slabe, și sărace, țări din Europa. Și Republica Moldova la rândul său a avut un obiectiv pe potrivă pentru participarea la acest for. Mai degrabă, obiectivul a trebuit să țină de consolidarea rezilienței, securității și apărării țării în condițiile crizei regionale profunde de securitate, provocate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Cu ce s-a soldat această intenție a Republicii Moldova urmărită pe această nouă platformă, alături de platformele deja tradiționale, au discutat participanții la dezbaterea publică „Cum a ajuns Moldova la Summitul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că evenimentul care a avut loc acum o săptămână este un prilej extrem de important pentru Republica Moldova ca să-și facă vizibilă agenda națională pe o platformă internațională. „Această platformă internațională de cooperare are un caracter interguvernamental. Vorbim despre guvernele celor șapte state, care sunt principalele economii globale. Și, respectiv, prezența alături de reprezentanții acestor state, acestor guverne, este o reușită. În cazul de față, președinția Germaniei în cadrul G7 este afectată foarte puternic de agresiunea rusească împotriva Ucrainei, iar la evenimentul din Germania, pe lângă Republica Moldova, a participat și reprezentantul Ucrainei. Prima țară cea mai afectată care este ținta agresiunii Federației Ruse este Ucraina. Și o țară terță –Republica Moldova – care este una dintre cele mai afectate din regiune din cauza mai multor vulnerabilități”, a notat columnistul principal al Agenției de presă IPN.
În opinia sa, este extrem de important ca Republica Moldova să-și facă vizibilă și să-și promoveze agenda națională în domeniul rezilienței, deoarece, în condițiile celor peste 30 de ani de Independență, „Republica Moldova nu și-a consolidat statalitatea și instituțiile, din contra, partidele care au fost la guvernare au slăbit sau chiar în unele cazuri au erodat instituțiile și funcționarea acestora. Ca urmare, agenda actualei guvernări este să consolideze instituțiile, iar astfel, țara poate deveni rezilientă, poate ține piept șocurilor interne și externe, iar dacă există amenințări interne sau externe, își poate reveni mai rapid”.
„Reziliența este un concept fundamental, mai ales în condițiile evenimentelor din Ucraina. Ucraina demonstrează că este rezilientă și probabil acest concept va conta foarte mult pentru dezvoltarea regiunii, inclusiv pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Dionis Cenușa.
Președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă, consideră că Republica Moldova este una dintre cele mai afectate țări din regiune în ceea ce privește propria ei securitate. „În ceea ce ține de G7 și G20 – acestea sunt formate de cooperare internațională între statele care au o putere financiară mare. Și aceste formate nu sunt despre asistență militară, despre furnizare de armament, ci mai degrabă sunt despre a gândi strategii globale privind modul de a depăși anumite crize. Or, crizele nu sunt doar militare, ci pot fi de orice natură. Ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina demonstrează cu vârf și îndesat acest lucru. Pentru că pe lângă acel război, pe lângă acele operațiuni militare în care își pierd viața foarte mulți oameni, mai există și criza alimentară, care deja își spune cuvântul. Ucraina aproviziona un număr mare de state din Africa cu cereale și nu numai din Africa, dar și state din alte regiuni”, explică experta.
Angela Grămadă a precizat că, pe lângă acestea, este vorba și despre energie. „Mai exact, infrastructura energetică a Ucrainei care a fost afectată, iar acest fapt poate afecta ulterior și Republica Moldova. De asemenea trebuie discutate și amenințările asupra mediului înconjurător. Noi știm că foarte multe obiecte de infrastructură economică din Ucraina au fost afectate, dar nu știm ce se întâmplă acolo. Nu au acces experții internaționali ca să vadă adevăratul impact al acelor ferme de producere a cărnii, de exemplu. Nouă ni se pare irelevant aici în Republica Moldova, dar poate fi o catastrofă umanitară, o catastrofă ecologică. Plus la astea, noi nu știm exact ce se întâmplă la acele centrale atomo-nucleare de producere a energie electrice”, opinează experta.
Potrivit ei, și economia a fost afectată grav prin distrugerea acelor lanțuri de aprovizionare logistică, a căilor de transport care conectau diferite regiuni din Europa, din Asia etc. Și aceasta înseamnă că prețurile vor crește, până furnizorii și importatorii, inclusiv din Republica Moldova, vor găsi alternative. „Toată această imagine un pic sumbră afectează reziliența internă a Republicii Moldova și nu doar din punct de vedere al impactului care poate fi asupra indicatorilor macroeconomici, ci pot afecta din punct de vedere al rezilienței instituțiilor publice. Și aceasta pentru că apar disfuncționalități la nivel de economie și populația este nemulțumită, poate să înceapă a ieși în stradă”, a mai sus Angela
Elena Mârzac, directoare executivă a Centrului de informare privind NATO, a declarat că asigurarea rezilienței în domeniul securității și apărării este extrem de importantă. „În cazul în care Republica Moldova își întărea aceste capacități de reziliență în domeniul securității și apărării, riscul iminent din regiunea transnistreană putea fi prevenit sau controlat. Chiar dacă, autoritățile noastre ne asigură că nu există riscuri militare, cunoaștem totuși că avem dislocate trupe străine pe acest teritoriu. Și acest fapt reprezintă un risc de ordin militar direct în adresa securității naționale a Republicii Moldova. Avem această „coloană a cincea”, avem forțe interne care sunt împotriva guvernării, sunt în opoziție și sunt orientate spre colaborarea cu Federația Rusă. Toate acestea împreună constituie un amalgam de factori care au un impact negativ asupra securității naționale a țării”, spune Elena Mârzac.
În opinia sa, riscuri există și lucrurilor trebuie de spus pe nume. În acest sens este necesară și o comunicare mai transparentă cu privire la riscurile care persistă. „Or, scopul provocărilor este de a destabiliza, de a scădea încrederea în capacitatea statului de a față face provocărilor de ordin militar, al ordinii publice și de a demonstrat că statul este unul falit. Noi suntem de acord că există multe lacune, dar în momente de criză ca cele pe care le parcurgem acum, este necesar să avem toată încrederea în capacitățile instituțiilor guvernamentale”, a notat directarea executivă a Centrului de informare privind NATO
Elena Mârzac a menționat că, chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, este important că țara să-și dezvolte capacitățile de apărare pentru a avea o reziliență în domeniul securității și apărării. „Însă, spre regret, bugetul pentru Apărare este unul foarte mic, mai puțin de 0,04% din PIB. Și acest fapt denotă că este nevoie de o asistență din exterior. Reziliența echivalează cu capacitatea statului de a rezista la această criză, la o eventuală amenințare care poate să vină inclusiv din regiunea transnistreană. Or, se consideră că există mai multe scenarii în care Federația Rusă ar dori să folosească regiunea ca pe o platformă pentru a ajunge în sudul Ucrainei”, a mai spus Elena Mârzac.
Dezbaterea publică la tema „Cum a ajuns Moldova la Summitul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, organizată de IPN, a fost ediția a 246-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
