E nevoie de mai multe ore de studiere a limbii române în școlile cu predare în limba rusă sau ucraineană. Despre aceasta a menționat Daria Russu, reprezentanta Asociației Culturii Ucrainene în Moldova „Ptașka”, la dezbaterea publică: „Integrarea refugiaților din Ucraina – provocările sistemelor educaționale și sociale”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ei, în loc copiii să fie încărcați cu 4-5 obiecte de studiere a limbilor străine, e bine să se axeze mai mult pe limba română, transmite IPN.
„Noi vrem ca copiii noștri, când o să finalizeze școala în Moldova, să poată să vorbească în limba română și, eventual, să-și găsească un post de lucru în limba română”, a menționat Daria Russu, reprezentanta Asociației Culturii Ucrainene în Moldova „Ptașka”.
Daria Russu s-a referit și la faptul că mulți copii ucraineni refugiați studiază în paralel: în școlile lor din Ucraina sunt cu studiere la distanță, iar în Moldova frecventează școala fizic, ceea ce le permite, pe deoparte, să fie conectați cu colegii lor de acolo, să studieze în limba lor maternă, iar pe de altă parte, să ducă o viață socială activă aici, în Moldova, și să se adapteze în țara unde s-au refugiat.
Un subiect abordat ține de minoritatea etnică ucraineană din Moldova și ucrainenii care au fugit din calea războiului. Potrivit ei, cel mai important este contextul cultural sau social.
„Ne leagă doar limba vorbită. În primul rând, ceea ce nu încetează să ne supere pe noi e că foarte mulți ucraineni din zona de sud a Moldovei, de exemplu, încă sunt pro Rusia, chiar și acum. Este al treilea an de război, iar acești oameni continuă să se uite la știrile rusești”, a mai menționat Daria Russu.
Dezbaterea publică la tema „Integrarea refugiaților din Ucraina - provocările sistemelor educaționale și sociale” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
