Orice asistență pe care România o va oferi Republicii Moldova, inclusiv asistența de natură financiară, urmează să fie atent evaluată și strict condiționată de susținerea unui parcurs de reforme. Reformele nu sunt dorite de România sau de parteneri europeni, dar, în primul rând, de cetățenii Republicii Moldova, pentru că ele trebuie să răspundă unor așteptări înalte ale cetățenilor.
Ambasadorul României la Chișinău a declarat într-un interviu video, acordat Agenției de Presă IPN, că „în perioada premergătoare moțiunii de cenzură, Guvernul României și oficiali români au transmis semnale către autoritățile din Republica Moldova, făcând apel la responsabilitate și exprimând speranța că orice decizie care va fi luată nu va afecta parcursul european și parcursul de reforme. „Deciziile pe care autoritățile de la Chișinău le-au luat îndeplinesc, cu tot respectul față de suveranitate, le urmărim și le evaluăm cu atenție”, a spus Daniel Ioniţă.
Fiind întrebat despre eventualele modificări în relațiile bilaterale, legate de schimbarea guvernelor în cele două state, Daniel Ioniță a îndemnat „să așteptăm, să vedem mai întâi încotro se mișcă lucrurile, în special la Chișinău”. „Este o similitudine aproape perfectă între Chișinău și București. S-au schimbat guvernele. În momentul de față guvernele și președinții sunt pe aceeași linie de susținere politică. Haideți să așteptăm și apoi vom vedea ce anume putem face pe viitor. Cred eu că este mult prea curând să ne aventurăm în afirmații hazardate care pot transmite semnale nepotrivite în spațiul public”, a spus ambasadorul.
Întrebat dacă se poate pronunța asupra evoluției curentului unionist vs curentul statalist în Republica Moldova, a acceptat să se refere doar la „un fenomen social, numit dorința de unire”. „Această dorință de unire, nici în România și nici chiar în fost Republică Sovietică Socialistă Moldovenească nu a murit. Acum 80 de ani, când s-a pus granița la Prut, nimeni nu i-a întrebat pe cetățeni în ce țară vor să trăiască, iar acea decizie samavolnică de atunci, a produs foarte multe drame la nivel interpersonal”.
„Am călătorit mult în Republica Moldova și am întâlnit familii care mulți ani, multe decenii au fost separate. Unii frați a rămas în stânga Prutului, alții în dreapta Prutului. Familiile nu aveau voie nici măcar scrisori să-și trimită unii altora. Odată ce a fost ridicată sârma ghimpată de pe Prut, care evident nu ni-o dorim să ajungă vreodată acolo, aceste relații au început să se dezvolte natural”, a declarat Daniel Ioniță.
Diplomatul a mai afirmat că „chiar și pe timpul lui Ceaușescu și pe timpul apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Sovietică, sentimentul unionist a existat în cele două societăți și pare că o să existe în continuare. „Mulți văd chestiunea aceasta că singura soluție salvatoare, panaceul acela universal care rezolvă pe deplin toată chestiunea. Alții consideră lucrul respectiv mai degrabă ca o oportunitate politică de reapropiere, reacordare, crearea unor condiții care să permită o dezvoltare societală bazată pe baze mai bune”, a afirmat diplomatul.
Daniel Ioniță susține că România privește UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană care părți integrante ale Republicii Moldova, iar eforturile depuse de către Guvernul României în ultimii ani, în direcția susținerii unor proiecte sociale nu au fost limitate la un anumit areal geografic și nu au fost condiționate de o anumită limbă vorbită sau de susținerea unor sau altor factori politici. „În ultima perioadă, România a avut proiecte sociale pe care le-a derulat cu egală deschidere în toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv în Autonomia Găgăuză, unde, dincolo de donația unor microbuze școlare, avem anumite proiecte pe care le dorim să fie realizate. Unul dintre aceste proiecte vizează reparația liceului Mihai Eminescu, care este singurul liceu din limba română din Comrat”, a spus ambasadorul.
Daniel Ioniță a afirmat că recent s-a întâlnit cu bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care i-a spus că este nevoie de mai multe astfel de licee în regiune, pentru că este nevoie să se cunoască foarte bine limba de stat. „Cei de acolo au realizat că izolarea nu ajută la absolut nimic. Poți să-ți menții o autonomie culturală și poate este firesc să fie așa, dar dacă te închizi în carapacea ta și te separi total de lume, asta nu folosește nimănui, poate doar cu excepția celor care, din când în când, pe ciclurile electorale, își adus aminte de tine și vin acolo de dragul voturilor pe care tu le poți oferi. Dar atât, nimic mai mult”, a opinat diplomatul român.
Referitor la regiunea transnistreană, Daniel Ioniţă a afirmat că România împreună cu statele membre ale UE urmărește cu deosebită atenție evoluția lucrărilor din formatul 5+2. Acest format, în opinia sa, este singurul în care România crede și singurul pe care îl susține și dorește ca rezultatele obținute în acest format să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova, înăuntru granițelor sale recunoscute. Dar și mai mult este important ca rezultatul să nu afecteze nicidecum vectorul european al Republicii Moldova.
