Curtea Constituțională nu a admis sesizarea depusă de deputații socialişti Vasile Bolea și Grigore Novac cu privire la atribuțiile președintelui Republicii Moldova în cazul desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Decizia a fost pronunţată, ieri seara, 2 februarie, transmite IPN.
Curtea a constatat că autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 85 și 98 din Constituţie, dar nu au demonstrat, printr-o argumentare raportată separat la fiecare normă invocată, în ce măsură acestea sunt neclare şi reclamă o interpretare din partea Curţii. „Prin formularea unor opinii despre subiectul atribuțiilor Președintelui Republicii în domeniul desemnării candidatului la funcția de Prim-ministru și al dizolvării Parlamentului (numite de autorii sesizării „axiome juridice”), bazate în mare parte pe jurisprudența Curții, și prin adresarea unor întrebări la acest subiect, fără a argumenta neclaritatea acestuia, autorii sesizării nu au demonstrat Curții că problemele puse în discuție le sunt neclare și pretind o interpretare suplimentară a sa”, se arată în aprecierea Curţii.
Totodată CC subliniază că necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul incert şi neuniform al dispoziţiilor constituţionale. „Prezentarea unor situaţii ipotetice, fără argumentarea pretinsei neclarități a Constituţiei, nu este suficientă pentru iniţierea procesului de interpretare a Constituţiei de către Curte”, se menţionează în decizie.
Decizia este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac.
Sesizarea a fost depusă pe 19 ianuarie 2021. Autorii au solicitat Curții să explice care este termenul limită în cadrul căruia președintele urmează să facă prima desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru şi dacă refuzul sau inacțiunea lui de a desemna un candidat constituie o faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituției. De asemenea, Vasile Bolea și Grigore Novac au cerut explicaţii referitor la care sunt consecințele cazului în care președintele nu a desemnat candidatura, iar între timp s-a scurs termenul de trei luni, dar şi ale cazului în care președintele a desemnat candidatul, dar ignorând condițiile temporale de 45 de zile de la prima solicitare. Aceştia au mai dorit să afle dacă constituie drept temei de dizolvare a Parlamentului imposibilitatea formării Guvernului timp de trei luni drept rezultat al refuzului şefului statului de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru.
