În apropierea granițelor Republicii Moldova are loc un război agresiv, de amploare și neprovocat, dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine. Există riscuri că acest război să se transforme într-un conflict armat de amploare. Și istoria de secole ne-a învățat că războaiele mari încep cu agresiune împotriva țărilor mici și mai slabe și se termină cu limite teritoriale și/sau cu împărțirea sferelor de influență între țările puternice, în detrimentul acelorași state mici și slabe. Cum pot evita țările mici o astfel de soartă în secolul 21, cine le poate ajuta de data aceasta să evite o astfel de soartă, dar și cum se pot ajuta reciproc – au discutat participanții la dezbaterea publică întitulată „Cum se pot apăra țările mici?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că un stat independent este un stat care are independență politică, este suveran, nu se subordonează și nu este dependent de alte țări. „Securitatea statului este o componentă a independenție, caracterizată prin gradul de protecție împotriva pericolelor interne și externe bazate pe analiza proceselor politice, economice, sociale, militare și juridice în scopul prevenirii și eliminării campaniilor antistatale și subversive din partea serviciilor speciale ale statelor cu intenții agresive, precum și a celor care se opun ordinii interne a statului”, a notat Igor Boțan.
Potrivit expertului, neutralitatea este poziția unui stat care nu ia parte la războaiele dintre între alte puteri, iar pe timp de pace refuză să facă parte sau să se alăture blocurilor militare. Dreptul internațional al neutralității conține trei restricții privind acțiunile statelor și țărilor neutre în timpul unui război între alte state. Este vorba despre abținerea de la implicarea cu propriile forțe armate în conflictul altor părți, abținerea de la punerea propriului teritoriu la dispoziția unei părți beligerante, oferirea teritoriului țării pentru utilizare de către părțile în conflict (bazare, tranzit, zbor etc.) și nediscriminarea niciunei dintre părți prin furnizarea de arme și bunuri militare.
Igor Boțan a precizat că Uniunea Europeană este o uniune politică și economică, formată din 27 de state europene. La baza constituirii UE stă un șir de principii, pe care statele membre sunt obligate să le respecte. Printre acestea se numără respectarea drepturilor și libertăților omului, egalitatea în fața legii, asigurarea economiei de piață liberă etc.
„NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord – este o alianță politico-militară ce reunește majoritatea țărilor din Europa, inclusiv Turcia, dar și SUA, și Canada. A fost fondată pe 4 aprilie 1949 cu scopul de a proteja Europa de posibila amenințare a expansiunii sovietice. NATO este un „for transatlantic” în care țările aliate se pot consulta cu privire la orice problemă care afectează interesele vitale ale membrilor săi, inclusiv evenimentele care le-ar putea amenința. Unul dintre obiectivele declarate ale NATO este de a descuraja și de a apăra împotriva agresiunii sau atac asupra teritoriului oricărui stat membru NATO. După agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, NATO s-a extins. Două state cunoscute pentru neutralitatea lor – Finlanda și Suedia au aderat la NATO. Finlanda în anul 2023, iar Suedia – în 2024”, a explicat expertul proiectului.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Letone în Republica Moldova, Edgars Bondars, care și-a început activitatea în Republica Moldova aproape acum un an, spune că relațiile moldo-letone sunt foarte bune, chiar intense. Există numeroase vizite, inclusiv la nivelul conducerii țărilor, există evenimente comune etc.
Potrivit oficialului, Letonia și Moldova sunt două state nu foarte mari, care au multe în comun în istoria lor. Un exemplu relevant este anul 1940, apoi perioada ocupării sovietice, dar și anul 1991, când Letonia și-a reînnoit independența, iar Moldova a căpătat independența ca o republică nouă. În prezent, Letonia are o suprafață de 64 de mii de kilometri pătrați, iar Moldova – o suprafață de circa 33 de mii de kilometri pătrați. Populația letonă este mai mică de 2 milioane, iar a Moldovei este de peste 2 milioane. Ambele țări au diasporă în țări europene și nu doar, inclusiv peste ocean.
„Privind cum s-au dezvoltat statele noastre, constat că Moldova și Letonia au numeroase lucruri și linii asemănătoare. Acum Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, iar Letonia își poate împărtăși experiența. Și nu doar experiențe pozitive, dar și experiențe care pot fi prevenite. Este o cale grea, dar este mult mai ușor să o parcurgi dacă ai alături un prieten care te ajută, îți oferă un sfat bun. Suntem gata să ne împărtășim experiența noastră, alături de alte state care au avut o experiență similară. Mă refer și la celelalte state baltice – Lituania și Estonia – care știu că la fel ajută foarte mult, dar și la multe alte state”, a notat Edgars Bondars.
În opinia sa, Republica Moldova este un stat absolut european, dar ținând cont de unele circumstanțe istorice, s-a ajuns unde s-a ajuns. „30 de ani a fost o perioadă complicată, dar acum că este trasat obiectivul de aderare la Uniunea Europeană – acest fapt oferă perspective foarte bune pentru Moldova pe diferite paliere – fapt care este salutabil”, a mai spus ambasadorul Republicii Letone în Republica Moldova.
Dezbaterea publică la tema „Cum se pot apăra țările mici?”, este ediția a 311-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
