Conform Codului Electoral, la deschiderea secțiilor de votare peste hotare se ia în considerare numărul alegătorilor de la scrutinul precedent, înregistrarea prealabilă a cetățenilor de peste hotare și numărul alegătorilor din străinătate în aprecierea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE). O spune Elena Prohnițchi, secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, directoare adjunctă ADEPT.
În cadrul conferinței „Votul în diasporă: Soluții optime pentru depășirea provocărilor curente”, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Elena Prohnițchi a menționat că înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, dar este un indicator unde se află cei mai mulți moldoveni de care trebuie să țină cont Comisia Electorală Centrală (CEC). Înregistrarea este deschisă tot anul și se încheie cu 45 se zile înainte de ziua alegerilor. Cât privește cel de-al treilea criteriu, Elena Prohnițchi, spune că datele MAEIE sunt inexacte și departe de realitate și nu e clar cât de des sunt actualizate.
Directoarea adjunctă ADEPT relatează că nu este prevăzut un mecanism clar cum aceste prevederi pot fi aplicate de CEC, pentru că instituția nu are un regulament în acest sens. Ea spune că, anterior, Asociația Promo-LEX a venit cu o propunere de regulament și metodologie la adresa CEC, dar fără o reacție. ADEPT a preluat-o, a aplicat-o și a venit cu un set de propuneri privind numărul de secții de votare în statele unde se presupune că sunt stabiliți mai muți cetățeni moldoveni. Ulterior, CEC a preluat anumite recomandări.
Elena Prohnițchi consideră că CEC a stabilit numărul secțiilor de votare peste hotare prin acordarea unei ponderi egale celor trei criterii. În baza acestei metodologii și discuțiilor interne a fost expediată lista cu propuneri, în care inițial se regăseau 202 secții de votare peste hotare, pentru avizarea MAEIE. Respectiv, MAEIE, discutând cu autoritățile din țările gazdă, reieșind din restricțiile impuse de acolo, a transmis răspuns CEC-ului despre numărul secțiilor de votare care ar putea fi deschise.
În ultimul aviz al MAEIE era indicată cifra de 145 de secții, ca într-un final, CEC să aprobe 139. Nu e clar de ce CEC a avizat anume această cifră. Potrivit Elenei Prohnițchi, comunicarea dintre MAEIE și CEC a fost una puțin transparentă.
În altă ordine de idei, Elena Prohnițchi a menționat că, după 2016, limita minimă pentru buletinele de vot a fost crescută până la 5 mii per secție de votare și acest lucru este prevăzut în Codul Electoral. Practic, buletine de vot de la o secție la alta pot fi realocate, dar acest lucru va fi ilegal. Asta, pentru că toate cele 5 mii de buletine de vot per secție, au un anumit cod care indică numărul secției de votare. Din momentul în care ele sunt alocate într-o altă secție de votare, vor fi ulterior contestate și anulate. Eventual, ar putea fin anulate nu doar acele buletine de vot, ci toate buletinele din secția respectivă.