Statul Republica Moldova acordă prea puține resurse financiare și umane diplomației economice, împărțită inegal între Ministerul Economiei, cel al afacerilor externe și integrării europene și Agenția pentru Investiții. Constatătirle se conțin în studiul IPRE „Cum relansăm diplomația economică a Republicii Moldova?”, relatează IPN.
În consecință, „diplomația economică în țara noastră este un domeniu cu un potențial încă nevalorificat, în special din cauza lipsei îndelungate a voinței politice, dar și a unor probleme sistemice care s-au agravat în ultimii ani, precum lipsa forței de muncă, dictată de exodul populației. Alte cauze țin de interacțiunea, comunicarea și coordonarea deficitară între instituțiile-cheie.”
Deși țara are la îndemână diverse strategii scrise, iar între MAEIE, Ministerul Economiei și Agenția de Investiții a fost încheiat un memorandum, lipsește o abordare strategică a problemei. Autoarea Elena Varta, fostă angajată a MAEIE, aduce exemple de deficiențe în procesul de luare a deciziilor. Moldova nu are birouri comercial-economice la Praga sau Sofia, cu toate că ponderea exporturilor în Republica Cehă (primul trimestru 2021 – 2,9%, în anul 2020 – 3,2%) a fost similară celei din Ucraina (primul trimestru 2021 – 2,8%).
Deși în Emiratele Arabe Unite e instituit un birou comercial-economic, funcția nu este acoperită de mai bine de trei ani. Este un fapt surprinzător, dat fiind că în nota de argumentare elaborată pentru a motiva necesitatea deschiderii Ambasadei și a Consulatului General sunt enumerate considerente de ordin economic: „valorificarea mai deplină a potențialului enorm al acestei zone geografice din punct de vedere economic și investițional” și asigurarea „dialogului direct cu reprezentanții comunității oamenilor de afaceri EAU interesați de Republica Moldova”.
IPRE consideră că „pentru a îmbunătăți performanțele în domeniul diplomației economice, vor fi necesare intervenții de natură diferită: majorarea alocărilor din buget; adoptarea și actualizarea mai multor documente; delimitarea clară a atribuțiilor ce revin fiecărei instituții cu rol cheie; stabilirea unor obiective imediate, pe termen mediu și lung, dar și a criteriilor de performanță.
Republica Moldova are nevoie de o nouă viziune pe termen lung asupra diplomației economice, conchide studiul, prin actualizarea mecanismului existent, care să vizeze în special cadrul instituțional, funcțional și bugetar, luând la baza cele mai bune practici din afară, precum cele ale Estoniei, Cehiei, Letoniei sau Olandei. Totodată, în contextul economic actual, având în vedere constrângerile bugetare existente, pentru perioada imediat următoare sunt necesare intervenții pe termen scurt care nu necesită investiții sau eforturi considerabile.
Nota Analitică IPRE a fost elaborată în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu susținerea Fundației Soros Moldova.
