Peste 66% din judecători sunt de acord că reforma sistemului judecătoresc, începută în 2011, a avut impact pozitiv. Procurorii susțin această afirmație în proporție de 54%, iar avocații – în proporție de 46%. Așa arată datele unui sondaj prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), realizat într-un proiect implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA, prin intermediul Biroului de Justiție Penală și Aplicare a Legii din SUA, transmite IPN.
Potrivit lui Ion Guzun, consilier juridic la CRJM, 49% din judecătorii participanți la sondaj au susținut afirmația că legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, care a început în 2017, a avut impact pozitiv sistemului judecătoresc. Lor li s-au alăturat 32% din procurori și 38% din avocați. Peste 47% din procurori cred că amplasarea procuraturilor ar trebui modificată conform hărții judecătorești (procuraturile trebuie amplasate în aceleași localități ca și instanțele de judecată), peste 43% au spus că nu e nevoie, iar 9% au nu s-au putut pronunța.
Referitor la inițiativa recentă a Ministerului Justiției și a unui grup de deputați, care au propus crearea instanțelor judecătorești pentru examinarea cazurilor de corupție, marea majoritate din rândul celor trei actori (judecători, procurori și avocați) au spus că nu este necesar acest lucru. Peste 83% din judecători au căzut de acord că în prezent calitatea actului de justiție este mai bună decât acum 5 ani. Afirmația este susținută de 58% din procurori și peste 35% din avocați. „Vedem că o parte din rândul procurorilor și avocaților au totuși o poziție neutră referitor la calitatea actului de justiție. Cert este că putem concluziona că marea majoritate din cei trei afirmă că astăzi calitatea actului de justiție este mai bună decât acum 5 ani”, a adăugat Ion Guzun.
35% din judecători, peste 50% din procurori și peste 57% din avocați consideră că remunerarea actuală a judecătorilor este suficientă pentru a asigura acestora independență și imparțialitate. La aceiași întrebare, dar cu referire la remunerarea procurorilor, afirmativ au răspuns peste 48% din judecători, 40% din procurori și 60% din avocați.
Sunt de acord cu afirmația că practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) este uniformă circa 32% din judecători, 33% din procurori, ceva mai puțin de 22% din avocați. Cu reducerea numărului de judecători la CSJ și transformarea acesteia într-o instanță veritabilă de casație sunt de acord 32% din judecători, aproape 48% din procurori și circa 40% din avocați. Ideea evaluării externe de către o comisei independentă, special creată în acest sens, a integrității judecătorilor și procurorilor este pe placul a 20% din judecători, 34% din procurori și peste 50% din avocați.
Președintele CRJM, Vladislav Gribincea, a remarcat că peste 80% din judecători de sunt acord că judecătorii, în 2020, sunt independenți, iar peste 75% din avocați nu sunt de acord cu această afirmație. Cu afirmația că procurorii sunt independenți sunt de acord 63% din procurori. Peste 80% din judecători, mai mult de 60% din procurori și mai puțin din 27% din avocați sunt de acord că soluțiile judecătorilor sunt echitabile și adoptata fără influențe din exterior. În opinia lui Vladislav Gribincea, este normal ca judecătorii să fie mai loiali față de sistemul în care lucrează, dar e o diferență prea mare între profesiile juridice, ceea ce vorbește despre o neîncredere prea mare în actul judecătoresc.
La întrebarea: „Care este percepția dumneavoastră cu privire la nivelul corupției din țară?”, 12% din judecători, 9% din procurori și 6% din avocați spun că nu există corupție. Cred că există multă corupție peste 74% din avocați, peste 43% din procurori și peste 28% din judecători. Cel mai înalt nivel al corupției în sistemul judecătoresc, potrivit respondenților, este la Curtea de Apel, judecătorii și Curtea Supremă de Justiție.
Sondajul, la care au participat 570 de persoane, a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2020.
