Suntem în săptămâna a 22-a a pandemiei în Moldova și mulți se întreabă, la ce să ne așteptăm în următoarele luni. Voi încerca să răspund la această întrebare cu ajutorul simulărilor și modelelor matematice, precum și prin analiza experienței altor țări.
În Moldova în săptămâna a 21-a de la începutul crizei sanitare (13-19 iulie 2020) au fost depistate 2054 cazuri noi, față de 1598 din săptămâna precedentă, și asta ne spune că noi avem o rată de transmitere locală medie egală cu 1,29.
Ce înseamnă rata de transmitere? Rata de transmitere este numărul de oameni sănătoși, care se vor infecta de la un om bolnav cu COVID-19 peste 7 zile. Creșterea ratei de transmitere ar putea cauza probleme importante autorităților în gestionarea pandemiei.
Pornind de la un număr de 2054 de bolnavi din săptămâna a 21-a, ar fi să avem cam 2670 cazuri noi în săptămâna curentă, dacă rata de transmitere se va păstra la același nivel, și cam 2256 cazuri noi, dacă reducem rata de transmitere nu cu foarte mult, de exemplu, la 1,1.
Dacă rată de transmitere rămâne egală cu 1,3 și o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem sa avem in săptămâna 35 (se termină la 1 noiembrie 2020) – 80874 cazuri noi in doar o săptămâna.
Dacă, însă, reușim să reducem rata de transmitere, la 1,1, și cu o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem să avem în săptămâna a 35-a (amintesc: 1 noiembrie) – 7800 cazuri noi în doar o săptămâna.
Pentru 1 noiembrie 2020 sunt preconizate alegeri prezidențiale în Republica Moldova.
Acest calcul simplu ne indică asupra a doua scenarii reale în care se pot desfășura alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, dar și asupra calității acestor alegeri. Mai mult: în scenariul mai prost alegerile ar putea și să nu aibă loc.
Deci, înainte avem doar 13-14 săptămâni ca să reușim să reducem transmiterea locală la o rată mai joasă de 1,0 și să permitem desfășurarea alegerilor într-un mod liber și corect, pe principii democratice.
Alegerile prezidențiale ar fi unul din motivele importante pentru o consolidare comunitară acum.
Cum să oprim pandemia în Moldova?
Țările din lume au atins performanțe diferite la numărul de cazuri zilnice noi, numărul total de cazuri, numărul deceselor, numărul cazurilor active și, în mare măsura, succesul sau insuccesul lor, a fost determinat de abordarea situațională in limitele geografiei locale și resursele alocate.
Deja este bine știut, că cel mai bun control asupra pandemiei au reușit să obțină statele, care au aplicat o abordare holistică (nefragmentat, ca un tot întreg).
Ce înseamnă o abordare holistică pentru o pandemie?
O abordare holistică în răspunsul la această pandemie înseamnă un set complex de măsuri simple și sistematice, executate continuu, pe deplin și calitativ:
- Izolarea celor bolnavi;
- Urmărirea contacților si plasarea lor în carantină;
- Testarea bolnavilor și contacților lor;
- Plasarea în carantină a celor din grupuri de risc (ex.: persoane intrate în țară din geografii cu risc sporit);
- Prevenirea cazurilor noi prin respectarea măsurilor de igienă personală, distanțare socială, purtare de măști;
- Comunicare pro-activă cu scop de a preveni contaminarea masivă;
- Precum și alte măsuri nefarmaceutice, cu scop de a rupe lanțurile de transmitere comunitară.
Și dacă primele trei domenii sunt exclusiv în responsabilitatea autorităților, apoi tot ce ține de prevenirea cazurilor noi, este totalmente în responsabilitatea noastră comunitară.
Dacă ne dorim cu adevărat să rămânem sănătoși, copiii să poată merge la scoală la 1 septembrie, să poată sa aibă loc alegerile la 1 noiembrie, este nevoie de o consolidare masivă si cooperare largă a tuturor oamenilor din Moldova.
Un studiu recent a determinat, că furnicile de grădină, dacă se molipsesc de o infecție, se autoizolează de cârd, ca să nu molipsească alte furnici din familie.
Încă prorocul Moise le recomanda oamenilor molipsiți de lepră, să meargă in pustiu și să se izoleze acolo.
Aceste exemple de distanțare socială si izolare a celor bolnavi au fost aplicate de sute de ani. Noi nu inventăm nimic nou. Avem nevoie doar de un Moise, poate acum, să ne repete mai des ce să facem sau să luăm exemplu de la furnici.
Și dacă autoritățile vor începe să testeze mai mult, apoi cu certitudine, noi toți împreună o să reușim!
Ala Tocarciuc, pentru IPN
