Andrian Candu: O problemă mare e lipsa de comunicare cu Comratul
Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, apreciază că una din problemele cele mai mari în raport cu autonomia găgăuză a fost lipsa de comunicare directă şi a interacţiunilor reciproce. „Acest factor a şi dus, timp de mai mulţi ani, la o percepere diferită a proceselor interne, la anumite tensiuni. Prin urmare, mi-am pus drept scop ca acest proces să fie îmbunătăţit, să fie ajustat la recomandările partenerilor Republicii Moldova, precum Consiliul Europei, OSCE, la cele mai bune practici europene”, a spus oficialul pentru IPN.
În context, Andrian Candu a subliniat că în anul 2015 a impulsionat cooperarea instituţională, în special cu Adunarea Populară a autonomiei, punând accent şi pe relaţiile directe cu conducerea autonomiei, în special cu Dmitri Konstantinov, preşedintele Adunării Populare şi cu Irina Vlah, guvernatorul UTA Găgăuzia. Prin dialog, a adăugat oficialul, a fost identificat un şir de lacune pe mai multe domenii, cum ar fi neconcordanţa legislativă, lipsa unei delimitări clare a competenţelor organelor centrale şi ale autonomiei, lipsa unui mecanism de consultări pentru prevenirea şi soluţionarea unor impedimente ce pot apărea între autorităţile centrale şi cele ale autonomiei.
„Pentru a ajusta toate aceste domenii complexe, am adoptat, în luna noiembrie, în Parlament, Hotărârea privind crearea grupului de lucru pentru asigurarea funcţionalităţii autonomiei şi a prevederilor legislative naţionale în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia. Este un grup de lucru permanent, format din deputaţi şi membri ai Adunării Populare, cu posibilitatea de a atrage experţi naţionali şi internaţionali, ce are ca scop stabilirea unui dialog continuu şi direct interinstituţional, precum şi realizarea unor obiective foarte clare”, a comunicat Andrian Candu.
Oficialul este convins că direcţia trasată în raport cu autorităţile de la Comrat este una corectă şi poate soluţiona multe deficienţe acumulate de la declararea independenţei Republicii Moldova până în prezent.
Cu administraţia raioanelor de est s-a iniţiat un dialog după o pauză de 13 ani
În ceea ce ţine de raioanele de est ale Republicii Moldova, numite convenţional regiunea transnistreană, Andrian Candu a menţionat că, pe parcursul lunii mai 2015, a avut dialog cu aşa-numitul preşedinte al sovietului suprem, Mihail Burla. Comunicarea a avut loc după aproape 13 ani de lipsă de dialog. „Cu domnul Burla discuţiile au fost pe mai multe subiecte de ordin social-economic, inclusiv am propus să creăm un grup de dialog între deputaţii Parlamentului Republicii Moldova şi reprezentanţii aşa-numitului soviet suprem, am propus impulsionarea dialogului între Camerele de comerţ şi industrie etc. I-am descris domnului Burla atunci interesul de a promova proiecte de infrastructură comună, în domeniul telefoniei, electrificării căii ferate şi al serviciilor medicale de urgenţă, am abordat şi intrarea în vigoare a DCFTA de la 1 ianuarie 2016 pentru întreg teritoriul Republicii Moldova”, a spus oficialul.
Deşi atunci reprezentantul Tiraspolului a manifestat deschidere pentru continuarea dialogului, ulterior au intervenit schimbări urmare a aşa-numitor alegeri pentru sovietul suprem şi Andrian Candu îşi propune pentru începutul anului 2016 să revină la realizarea pe diferite dimensiuni a dialogului direct între Chişinău şi Tiraspol, cu atragerea şi a experţilor naţionali şi internaţionali, în scopul identificării de soluţii durabile.
„Anul 2015 a fost unul specific şi cu multă instabilitate funcţională. Îmi doresc să găsim consens în Parlament cu colegii pe subiecte strategic importante pentru ţară. O viziune clară convenită de legiuitor va duce la identificarea şi aplicarea celor mai bune practici atât în raport cu autorităţile UTA Găgăuzia, cât şi în impulsionarea dialogului cu Tiraspolul. Îmi doresc ca anul 2016 să fie unul crucial şi fundamental al ţării, baza pentru o Moldovă integră, suverană, modernă şi prosperă”, a încheiat şeful legislativului.
Corneliu Ciurea: Nimic nou în reglementarea transnistreană
Expertul în politici de reintegrare la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Corneliu Ciurea, a spus că anul 2015 a fost nereuşit din punctul de vedere al reglementării conflictului transnistrean. Nu s-au lansat discuţiile oficiale dintre părţi, au avut loc doar discuţii neoficiale. S-a schimbat negociatorul şef, dar lucrurile nu au evoluat, ceea ce înseamnă că negocierile depind de factorul extern. „Putem spune că anul 2015 nu a adus nimic nou în procesul de rezolvare a conflictului transnistrean”, a accentuat expertul.
Partea pozitivă, din punctul său de vedere, ţine de faptul că administraţia regiunii s-a abţinut de la a agrava situaţia în Zona de Securitate. Ambele părţi, Chişinăul şi Tiraspolul, înţeleg pericolul escaladării situaţiei pe fundalul conflictului din Ucraina. Tiraspolul nu şi-a îndeplinit mai multe ameninţări, inclusiv introducerea asigurării obligatorii a automobilelor de pe malul drept al Nistrului. Totodată, până la urmă s-a ajuns şi la o decizie de implementare a Zonei de comerţ liber cu UE pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inslusiv în raioanele de est. Respectiv, agenţii economici transnistreni vor putea exporta în continuare în UE fără taxe, chiar dacă pe 31 decembrie expiră condiţiile preferenţiale de export de care aceştia au beneficiat până acum.
Corneliu Ciurea a accentuat că toţi cei care urmăresc procesul de reglementare transnistreană sunt preocupaţi de reluarea negocierilor în formatul 5+2, iar el ar vrea ca acest lucru să se întâmple în anul care vine, mai ales că reprezentantul OSCE va fi de origine germană şi speră că acest lucru va aduce mai multe beneficii procesului de negocieri.
Mariana Galben, IPN
