Cum a ajuns Moldova cea mai săracă ţară din Europa, ex-ambasador european
În cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova a înregistrat realizări substanţiale şi neaşteptate, dar şi performanţa negativă de a fi cea mai săracă ţară din Europa şi nu doar din Europa, a declarat ex-reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei în interviul pentru Info-Prim Neo, {publicat la 22 august 2011}.
„Cea mai importantă realizare o constituie faptul că pe parcursul acestor 20 de ani Moldova a menţinut organizarea democratică a statului şi lucrul acesta este foarte important. În afară de scurta perioadă de război civil din anii 1991-1992, în Moldova a existat o cultură politică neagresivă şi aceasta este, de asemenea, foarte şi foarte important. Desigur, au existat proteste, a existat luptă politică, dar totul a fost în mod paşnic. Pentru un astfel de stat tânăr, pentru o astfel de democraţie tânără, pentru o ţară atât de săracă, în opinia mea, acestea sunt realizări substanţiale şi neaşteptate”, a apreciat Kalman Mizsei.
Pe de altă parte, ex-reprezentantul special al UE la Chişinău a spus că insuccesele şi erorile perioadei de independenţă s-au reflectat, în primul rând asupra nivelului de viaţă al cetăţenilor Republicii Moldova. „Omul trebuie să întrebe în mod direct, de ce ţara cu oameni atât de talentaţi este cea mai săracă ţară din Europa, iar cota produsului intern brut anual pe cap de locuitor este cu mult mai mică decât în multe ţări din Africa? Trebuie să vă întrebaţi direct, deşi aceasta este o întrebare incomodă”, a sugerat el.
Potrivit lui Kalman Mizsei, există două aspecte ale răspunsului la această întrebare: ce a depins de Moldova şi ce nu a depins de ea? „Pe de o parte, Moldova nu este atractivă din punct de vedere geografic şi de aceea ea nu a fost ajutată de capitalul străin, cum au fost ajutate Ungaria, Polonia, Cehoslovacia. Când în ţara mea, Ungaria, se demola industria socialistă, în scurt timp după aceasta au apărut investiţiile străine, care ne-au ajutat să valorificăm în mod chibzuit resursele umane. La dumneavoastră, din păcate, nu s-a reuşit acest lucru şi consider că din cauza că sunteţi departe de pieţe şi că nu a existat infrastructura. Ca rezultat, în Moldova au fost pierdute anumite deprinderi profesionale, cu regret, pentru totdeauna, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre ţările Europei Centrale sau despre statele baltice. Însă, pe de altă parte, este necesar să menţionăm că la dumneavoastră nu a existat niciodată o politică economică suficient de consecventă şi bună, pentru a compensa acest neajuns extern cu reforme economice liberale, cum face Georgia, de exemplu, în ultimii ani, şi cu edificarea infrastructurii. De exemplu, dacă este vorba de un lucru atât de simplu ca drumurile, există foarte puţine drumuri reconstruite, deşi şi structurile financiare internaţionale, şi Uniunea Europeană, şi SUA sunt gata să ajute. De aceea, vorbind despre neajunsuri, trebuie să vorbim de lacunele, legate de reforme şi de funcţionarea statului, în care domenii, la părerea mea mea, este necesar să se corecteze foarte multe”, a declarat ex-reprezentantul special al UE în Moldova.
Kalman Mizsei consideră că erorile menţionate se explică, la rândul lor, prin voinţa politică insuficientă a fostelor şi actualei guvernări, dar nu numai. „Este vorba şi despre voinţa politică, dar şi despre mentalitatea administrării, care se caracterizează încă prin multe aspecte ale fostei mentalităţi sovietice. Este necesară o administraţie puternică, nu în sensul de a menţine puterea cu orice preţ, dar orientată puternic asupra reformelor. De exemplu, îmi amintesc cum Leszek Balcerowicz începea în anii 80-90 ai secolului trecut reformele în Polonia. El nu avea scopul de a menţine puterea, ci de a moderniza Polonia. Aici este marea diferenţă şi importanta diferenţă. Şi eu cred că în acest sens clasa dumneavoastră politică nu este prea bine determinată şi nu a dus reformele până la capăt”, a spus el.
Conflictul transnistrean este o altă problemă serioasă care complică dezvoltarea Moldovei. „Trebuie realizată concilierea în problema transnistreană, trebuie să fie unificată ţara. Dar cum să fie unificată, aceasta este o provocare enormă”, a declarat pentru Info-Prim Neo ex-reprezentantul Special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei.