Criza economică, pandemică și cea a refugiaților au generat în Republica Moldova creșterea cazurilor de violență. Situațiile trebuie să fie raportate corect pentru ca specialiștii din domeniu să poată analiza la nivel regional și local tendințele pe care le adoptă acest fenomen, menționează Dominika Stojanoska, reprezentantă UN Women în Moldova. La un eveniment la care s-a discutat despre rolul mass-media în prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor, Dominika Stojanoska a salutat ratificarea Convenției de la Istanbul de către Parlamentul de la Chișinău, dar a remarcat că sunt necesară măsuri concrete de monitorizare, prevenire a violenței, dar și de urmărire penală a agresorilor, transmite IPN.
„UNICEF și UN Women au făcut un efort comun important în încercarea de a analiza tendințele media de raportare a diferitor forme sau cazuri de violență. Au fost lansate diferite recomandări în ceea ce privește raportarea sensibilă la dimensiune de gen în diferite cazuri de violență. Lansarea și implementarea acestor recomandări este foarte importantă”, a spus reprezentanta UN Women în Moldova.
Maha Damaj, reprezentantă de țară UNICEF în Moldova, a menționat că violență în baza de gen este cel mai puțin observabil fenomen, cu toate că este cea mai permanentă formă de violență în societate. În Moldova circa 40% dintre femeile de la 15 ani au fost supuse violenței fizice sau sexuale. 10% dintre copii au fost supuși violenței sexuale, în rândul acestora fiind în trei ori mai multe fete decât băieți.
„Aceste date ar putea crește și mai mult dacă vom lua în considerație și alte tipuri de violență, cum ar fi hărțuirea sexuală de exemplu. Și cel mai trist este că deseori acest fapt rămâne neraportat din cauza rușinii, a impunității agresorilor. Rolul media în raportarea și promovarea măsurilor de prevenire a violenței este foarte important. Astăzi, având în dispoziție tehnologii digitale, noi avem mai mult acces la informații online, dar acest lucru ne determină să avem și o responsabilitate mai mare”, a afirmat reprezentanta UNICEF în Moldova.
Cristina Bobîrcă, șefa Departamentului Instruiri și Dezvoltare organizațională la Asociația Presei Independente, a spus că reprezentanții comunității jurnaliștilor din Moldova trebuie să lucreze asupra abordării profesioniste și etice a subiectelor complexe care abordează cazuri de violență. Sensibilizarea publicului față de aceste teme este extrem importantă. La fel există nevoie de diversificarea subiectelor care vizează acest domeniu.
Alina Radu, director și co-fondatoar al Ziarului de Gardă, a spus că digitalizarea presei din Moldova a adus la un fenomen care se numește „redacții fără reporteri”. Jurnalista spune că în prezent sunt redacții care fac doar copypaste, prezintă numai date statistice și nu vor să se pătrundă în esența problemei. Iar reporterii care merg în cele mai îndepărtate colțuri ale republicii ca să facă un reportaj despre violență și nu reușesc să obțină informații de la victimă sau nu au parte de susținerea audienței uneori pot fi descurajați. La asemenea materiale trebuie de muncit cu agresorii mai mult decât cu victimele pentru elucidarea realității în care au ajuns.
Evenimentul „Rolul mass-media în prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor” a fost organizat în cadrul Campaniei „16 zile de activism pentru Eliminarea Violenței împotriva femeilor și fetelor”.
