[Analiză Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”] [Fiecare din cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi şi personalităţi în diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un anume an, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.] [ANUL 2000 în viziunea lui Corneliu Gurin, expert în drept parlamentar şi constituţional] [10 februarie] – Legea contenciosului administrativ. [30 martie] – A fost adoptată Legea condominiului în fondul locativ. [15 aprilie] – Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” este transformată în Partidul Democrat din Moldova. [23 martie] – Parlamentul adoptă majorarea pragului electoral pentru partide şi blocuri electorale, de la 4% la 6%, prin modificări la Codul Electoral. [11 mai] – Parlamentul a adoptat Legea privind accesul la informaţie. [2 iunie] – A fost adoptată Legea cetăţeniei Republicii Moldova (în redacţie nouă). [5 iulie] – A avut loc operarea unor amendamente în Constituţia Republicii Moldova, prin care preşedintele ţării să fie ales prin votul deputaţilor organului legislativ. [30 august] – A fost emis un decret prezidenţial privind susţinerea şi colaborarea cu persoanele originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, iar ulterior, Guvernul a adoptat o decizie privind acţiunile de susţinere a diasporei. [20 septembrie] – Curtea de Apel Chişinău a dat câştig de cauză Clubului Absolvenţilor Instituţiilor din România şi Occident (CAIRO) care au acţionat în judecată Consiliului Coordonator al Audiovizualului, deoarece a încălcat prevederile articolului 13 din Legea Audiovizualului. [5 octombrie] – Parlamentul intervine în reglementarea gestionării domeniului internet de nivel superior „.md”(HP 1271/05.10.2000). [Expertul în drept parlamentar şi constituţional, Corneliu Gurin], a declarat că anul 2000 a fost un an care a marcat încheierea secolului XX şi o nouă etapă în istoria politică a Republicii Moldova. Evenimentele anului respectiv şi cele anterioare au determinat ca în perioada următoare în Republica Moldova să existe o „guvernare monopartinică”, exercitată de Partidul Comuniştilor, care a deţinut majoritatea parlamentară în următorii 8 ani. „Revizuirea Constituţiei a fost cel important eveniment al anului 2000, decizia respectivă şi evenimentele legate de ea având impact imediat, de termen scurt şi pe termen lung. Impactul imediat a constat în respingerea de către Parlament a iniţiativelor preşedintelui Republicii Moldova, Petru Lucinschi, care propunea consolidarea puterii prezidenţiale şi ale cărui iniţiative aveau susţinere populară considerabilă, fiind aprobate la referendumul consultativ din 23 mai 1999, cu votul a 55,3% din participanţi (contra au votat 30,8% din participanţii). Textul final al Legii de revizuire a fost compilat din câteva proiecte, comisia parlamentară specială constituită în acest scop era condusă de vicepreşedintele Parlamentului,Vadim Mişin, deputat PCRM, care a pledat personal şi împreună cu liderul fracţiunii PCRM, Vladimir Voronin, pentru introducerea normei de 3/5 din voturile deputaţilor pentru alegerea preşedintelui ţării, iar comisia a susţinut introducerea unei norme suplimentare, privind dizolvarea Parlamentului în cazul că nu se reuşeşte alegerea şefului statului”, a menţionat Corneliu Gurin. Potrivit expertului, în Declaraţia votată de către deputaţi la 5 iulie 2000 se afirma că modificările în Constituţie „racordează sistemul constituţional la modelele celor mai avansate ţări, consolidează puterea executivă şi...vor scuti societatea de povara unei campanii electorale extrem de istovitoare şi costisitoare”. Impactul pe termen scurt a fost incapacitatea şi nedorinţa deputaţilor de a vota cu majoritatea calificată un candidat pentru funcţia de preşedinte al ţării, ceea ce a determinat dizolvarea Parlamentului în ultima zi a anului 2000 şi fixarea alegerilor parlamentare anticipate, pentru data de 25 februarie 2001, în urma cărora victoria absolută a revenit PCRM, care a obţinut o majoritate constituţională în Parlament, adică 71 de mandate. Corneliu Gurin a menţionat că impactul pe termen lung se face resimţit şi în prezent, criza politico-constituţională având o durată de peste doi ani, iar soluţionarea acesteia nu este garantată şi sunt posibile noi alegeri parlamentare anticipate. Corneliu Gurin a mai menţionat că un alt eveniment care nu a fost discutat prea mult, dar a avut impact major pentru situaţia de după anul 2000, a fost modificarea conjuncturală a Codului Electoral, prin Legea 894/23.03.2000, şi majorarea pragului electoral pentru partide şi blocuri electorale, de la 4% la 6%. „Pentru decizia respectivă au votat şi reprezentanţii a două partide aflate la guvernare în acea perioadă, dar care, peste mai puţin de un an, nu au reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate: Partidul Renaşterii şi Concilierii a acumulat – 5,79%, iar Partidul Democrat din Moldova – 5,02%. În cazul că pragul electoral era păstrat la nivelul 4%-5%, configuraţia Parlamentului ales la 25 februarie 2001 era cu totul alta, PCRM nu ar fi avut suficiente mandate pentru alegerea liderului său în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi, probabil, istoria politică a Moldovei ar fi fost cu totul alta”, a mai declarat Corneliu Gurin Corneliu Gurin a mai menţionat că învăţămintele care trebuie înţelese din analiza evenimentelor anului 2000, a perioadei precedente şi evenimentele ulterioare constau în necesitatea abordării complexe şi echilibrate a problemelor politice, abţinerea de la promovarea unor decizii juridice conjuncturiste, deoarece impactul lor în timp poate fi opus celui scontat de decidenţii momentului. Expertul a mai menţionat că o lecţie importantă, care trebuie să fie însuşită de către politicienii de astăzi este că modificările în Legea Supremă trebuie pregătite minuţios, discutate pe larg şi îndelungat de societate, iar aprobarea lor trebuie să se decidă prin consens şi vot popular masiv, să aibă „girul societăţii”, exprimat la referendum, cu o majoritate covârşitoare. „Istoria ne arată că partidele democratice şi „romantice” nu se pot înţelege să guverneze în comun: Parlamentul cu majoritate democratică ales în 1990 s-a dizolvat înainte de termen; Parlamentul ales în 1998 şi în care s-a format o primă alianţă democratică a fost dizolvat înainte de termen; Parlamentul ales în iulie 2009, cu majoritate constituită din patru partide democratice venite din opoziţie a fost dizolvat după un an de mandat; Parlamentul ales în noiembrie 2010 cu majoritate din 3 partide democratice aflate la guvernare rămâne sub pericolul dizolvării. Printre evenimentele pozitive care s-au petrecut în timpul celor 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova Corneliu Gurin a numit adoptarea principalelor legi ale Moldovei independente: cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, Codul Funciar, legile cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, cu privire la bani, privind impozitele şi taxele de stat, cu privire la bonurile patrimoniale, privind privatizarea, privind partidele şi alte organizaţii social-politice, privind organizarea administrativ-teritorială etc. Pe lista evenimentelor pozitive expertul mai include elaborarea şi adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, reforma judiciară şi de drept prin formarea organelor de drept şi a instanţelor judecătoreşti, instituirea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Curţii de Conturi, profesionalizarea accederii cadrelor în justiţie şi organele de drept, cooperarea internaţională şi anume relaţii bilaterale cu majoritatea statelor lumii, cooperare în cadrul ONU, CoE, OSCE, cu organismele financiare internaţionale FMI şi BM, desfăşurarea periodică, legală şi relativ corectă a alegerilor de diferit nivel, sporirea accesului la informaţie, a libertăţii de exprimare etc. Cât priveşte evenimentele negative în dezvoltarea Republicii Moldova independente expertul a menţionat diferendul transnistrean, conflictul armat şi dezbinarea teritorială a Republicii Moldova, conflictele identitare, dezbinarea permanentă a societăţii, pauperizarea continuă a majorităţii populaţiei, apariţia unui număr de super bogaţi şi creşterea numărului de foarte săraci, capacităţile administrative reduse, investiţii minime în administraţia publică, politizarea excesivă a administraţiei publice centrale şi locale, păstrarea dependenţei energetice de resursele din est, conflictele politice permanente, lipsa capacităţilor de înţelegere şi consens în cadrul clasei politice, exodul masiv al cetăţenilor, migraţia economică etc. Corneliu Gurin a declarat la capitolul aşteptări pentru viitorul Republicii Moldova o creştere a nivelului de trai, o dezvoltare economică şi socială consecventă, democratizarea reală a societăţii şi a partidelor politice, respect şi toleranţă între forţele politice, în societate, între diverse grupuri sociale, configurarea clasei politice responsabile, devotată interesului naţional şi dedicată îmbunătăţirii situaţiei majorităţii cetăţenilor, reintegrarea ţării şi integrarea europeană. [Notă Info-Prim Neo:] {Corneliu Gurin este expert în drept parlamentar şi constituţional, licenţiat în ştiinţe juridice al Facultăţii de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (Iaşi, România). În perioada 1995-2005 a lucrat în diverse funcţii publice, deţine grad suprem de calificare în serviciul public (consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I), iar din anul 2005 este expert independent, colaborează cu mai multe organizaţii neguvernamentale şi instituţii internaţionale, cu mass-media din ţară şi de peste hotare. A elaborat şi publicat cărţi, studii şi cercetări în domeniul dreptului constituţional, electoral, drepturilor omului, cooperare şi integrare europeană, combaterii corupţiei, administraţiei publice, justiţiei, este unul din autorii Codului Electoral, a Legii privind actele legislative etc.} [Dumitriţa Ciuvaga, Info-Prim Neo]