Criza din Moldova testează influenţa UE, Financial Times
Criza post-electorală din Moldova vine ca un ultim test pentru capacitatea Uniunii Europene de a promova stabilitate şi prosperitate în fostele republici sovietice situate între graniţa de est a UE şi Rusia, scrie „Financial Times”, citat de Info-Prim Neo.
Tulburările politice din Moldova pun UE la un nou gen de încercare. Deşi Rusia exercită influenţă considerabilă asupra acestei ţări, de această dată în aceste evenimente este implicat un alt stat, România, care nu doar este membru al blocului celor 27, ci şi al NATO.
În consecinţă, oficialii UE trebuie să meargă pe o cale primejdioasă ghidată de dorinţa lor de a ajuta Moldova, care nu este membră a UE sau a NATO, dar se află într-o regiune îngrijorător de alarmantă în Europa de Est, şi de necesitatea de a demonstra susţinere pentru România, un partener şi aliat deplin.
UE acţionează cu precauţie în criza moldovenească parţial din cauză că mizează enorm pe o nouă iniţiativă politică – Parteneriatul estic – care include Moldova şi care va fi lansat oficial la un summit la Praga luna viitoare. Planul prevede edificarea unei zone de liber schimb între UE şi Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova Georgia şi Ucraina, şi relaxarea regimului de vize pentru cetăţenii acestor ţări. În plus, până în 2013 în acest proiect UE va aloca 600 milioane de euro. Dar UE nu le promite acestor ţări că vor putea accede la ea vreodată, ceea ce l-a făcut recent pe Vladimir Voronin (preşedintele în exerciţiu al RM – n.r.), să califice suma drept o „bomboană”.
Financial Times mai publică un alt articol, intitulat „Moldova împovărată de un deficit bugetar de 1 miliard de dolari”. Publicaţia britanică consideră că „Moldova s-ar putea confrunta cu o serioasă criză financiară spre sfârşitul anului, dacă nu reuşeşte să soluţioneze deficitul bugetar de 1 miliard de dolari, ce poate degenera în restanţe la salarii şi escalada tensiunile politice în ţară, după rezultatele contestate ale alegerilor din 5 aprilie”.
Cea mai săracă ţară din Europa depinde de cele 2 miliarde de dolari care parvin anual sub formă de remitenţe de la lucrătorii de peste hotare, care formează o treime din PIB. Problemele economice din România, Rusia, Ucraina şi Europa de Sud, unde se află majoritatea diasporei moldoveneşti, au dus deja la o scădere a remitenţelor cu 28% în ianuarie curent comparativ cu ianuarie 2008, scrie Financial Times.