Creştinii ortodocşi prăznuiesc duminică Naşterea Maicii Domnului

20.09.2008 17:32
947
2 minute(ă)

Creştinii ortodocşi, care se conduc după calendarul iulian, prăzniuesc duminică, 21 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, numită în popor şi Sântămărie Mică, transmite Info-Prim Neo. Naşterea Maicii Domnului este una dintre cele mai mari sărbători ale calendarului ortodox şi, totodată, prima mare sărbătoare religioasă din noul an bisericesc, care începe la 14 septembrie. Sărbătoarea este numită Sfânta Maria Mică pentru a fi deosebită de Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită la 28 august şi numită Sfânta Maria Mare. La 14 octombrie este prăznuit Acoperământul Maicii Domnului. Cea care avea să devină Maică a Domnului s-a născut în oraşul Nazaret din Galileea. Sfinţii Părinţi, drepţii Ioachim şi Ana, erau sterpi şi în vârstă, dar doreau aprig un copil, astfel că Maica Domnului a fost rodul rugăciunilor şi lacrimilor părinţilor ei. În sinaxarul sfinţilor ortodocşi Sfinţii Părinţi sunt pomeniţi spre prăznuire la doar o zi după Dumnezeiescul praznic al Naşterii Fecioarei Maria, fiind pomeniţi prin rugăciunile şi Acatistul care li s-au închinat mai cu seamă de către cuplurile care nu reuşesc să aibă copii. Creştinii duc de Sfânta Marie Mică la biserică fructe, pâine şi lumânări pentru a fi sfinţite. Troparul sărbătorii este: „Naşterea ta, de Dumnezeu născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru, şi dezlegând blestemul a dat binecuvântare şi stricând moartea ne-a dăruit viaţă veşnică”. În tradiţia populară, de Sântămarie Mică vine toamna: rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ, frigul îşi face simţită prezenţa. De la Sântamaria începe culegerea unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, culesul viilor şi semănatul cerealelor de toamnă.