Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul iulian, îi prăznuiesc la 3 iunie, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, transmite Info-Prim Neo. Constantin cel Mare a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxenţiu şi a lui Liciniu. În ziua premergatoare luptei, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi o înscripţie - In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Împăratul va însemna toate steagurile armatei sale cu semnul Sfintei Cruci şi va intra biruitor în Roma. Prin Edictul de la Milano (313) Constantin a acordat libertate creştinismului, care devine religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare. De asemenea, Constantin a fost cel care a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Cezareea şi a murit la scurt timp în Nicomidia, fiind înmormântat la Constantinopol, în biserica ctitorită de el. Împărăteasa Elena a reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte lăcaşuri sfinte.