Creştinii ortodocşi din R. Moldova, care se conduc de calendarul iulian, prăznuiesc la 19 ianuarie, Botezul Domnului. Boboteaza, cum e ştiută în popor, este una din cele 12 sărbători creştine importante şi încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Bisericile au fost asaltate astăzi de mii de credincioşi. De dimineaţă, la butoaiele cu apa sfinţită (agheasmă) s-au format cozi uriaşe, transmite Info-Prim Neo.
Sărbătoarea vine să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. Potrivit Evangheliei, după ce a primit botezul de la Ioan, fiul lui Zaharia, Domnul a ieşit din apă, fiind fără păcat şi, printr-o lumină în chip de fulger, Duhul lui Dumnezeu a fost vestit cu un porumbel. Atunci s-a auzit din Cer: ''Acesta este fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit''.
De Bobotează şi în ajun se săvârşeşte "Agheasma mare", spre deosebire de "Sfinţirea cea mică" a apei, care are loc în biserici în prima zi a fiecărei luni. Oamenii ţin post negru până beau din această apă sfinţită. Se crede că apa sfinţită luată de Bobotează are puteri miraculoase, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne proaspătă şi plăcută la gust. Biserica îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate, în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia sărbătorilor mari.
Ca alimente rituale de Bobotează sunt specifice piftia şi coliva (grâul fiert). Pe masă se mai aşează fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe,peste prajit, plăcinte cu tocatura de varză acră. O parte din alimentele sfinţite de preot se dau animalelor din gospodărie.