Crescătorii de ovine şi caprine atenţionează despre pericolul dispariţiei ramurii
- 22.08.2012 10:21
- 1106
- 3 minute(ă)
-
Numărul ovinelor şi caprinilor s-a redus simţitor, iar situaţia continuă să se agraveze, susţine Pantelei Bulgaru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Moldova. Acum 2-3 ani, în ţară erau 1 milion de ovine şi caprine, pe când în prezent numărul s-a redus la 700 de mii. „Problema este cum să fie păstrat acest număr de animale, deoarece pericolul dispariţiei unei ramuri tradiţionale este unul evident, în special având în vedere deficitul de nutreţuri, cauzat de seceta din anul curent”, a declarat Bulgaru la o conferinţă de presă, transmite Info-Prim Neo.
Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine a pregătit o interpelare către Guvern ca să fie procurate 500 de mii de tone de cereale, care ar ajuta fermierii să scoată animalele din iarnă.
Cheltuielile de întreţinere a animalelor sunt foarte mari, iar statul oferă subvenţii doar la procurarea animalelor de prăsilă, a remarcat Tudor Nicu, fermier din Cahul. Omul se plânge că lâna se vinde cu doar 6-8 lei pentru un kg, iar cererea este mică, atât pe piaţa locală, cât şi pe piaţa internaţională.
În opinia lui Nicolae Mardari, crescătorilor de ovine din Ungheni, ar fi bine să fie subvenţionată întreţinerea unui animal cu cel puţin 50 de lei. „Ne-am acoperi cât de cât cheltuielile şi ar fi create condiţii mai atractive pentru tineri ca să vină să lucreze în această ramură, căci în prezent de creşterea ovinelor şi caprinelor se ocupă în mare majoritate pensionarii”, a spus Nicolae Mardari.
Valentin Dodi, care are o fermă în Grătieşţi, municipiul Chişinău, spune că principalul produs, brânza, nu poate fi exportat pentru că nu este certificat. „În ţările de unde importăm animale de prăsilă la 300 de oi este un îngrijitor, la noi trebuie să plătim o mulţime de persoane pentru că toate lucrările se fac manual. Visăm şi noi la ferme care să aibă fabrici de prelucrare a laptelui, a cărnii, visăm la diversificarea produselor noastre, să producem şi noi 10-15 denumiri de brânzeturi şi caşcavaluri”, a mai spus crescătorul.
Profesorul universitar, Serghei Chilimari, a apreciat că această ramură tradiţională trebuie modernizată, pusă pe baze industriale. „Cererea la lână şi piei este foarte scăzută şi, dacă menţinem rasele de caracul şi ţigaie, crescătorii nu vor putea să-şi întoarcă cheltuielile. Este necesar să procurăm rase de ovine şi caprine înalt productive şi să ne specializăm în producerea cărnii de miel şi a laptelui, inclusiv de capră”, a spus Serghei Chilimari. Potrivit profesorului, iniţiativa de reorientare trebuie să vină de la crescătorii de animale, Guvernul urmând să fie mai flexibil în politica de subvenţionare.
