Piața muncii este un domeniu care după pandemie înregistrează cele mai multe inegalități de gen. Statul nu a putut asigura reconcilierea vieții de familie și a celei profesionale, fapt esențial când vine vorba despre oportunitățile de pe piața muncii pentru femei și bărbați. Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, specialistă în Comunicare și Advocacy la Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, coordonatoare de proiect, a declarat că până la pandemie femeile erau puse în fața alegerii între carieră și viața personală. Iar în timpul pandemiei ele au fost practic impuse fie să plece de la locul de muncă, fie să lucreze mai puțin, primind un salariu mai mic.
„Au avut mai puține oportunități de a se dezvolta profesional. Și acum este important să înțelegem, nu doar în date statistice, ci și în practică, cum au fost afectate femeile cu copii mici – cum s-au simțit, cum s-au descurcat și cum a fost afectată viața familiilor, în special a celor cu copii de la zero la trei ani”, a notat Alina Andronache.
„Până la pandemie, cunoaștem că familiile cu copii mici, îndeosebi femeile care au cel puțin un copil cu vârsta 0-3 ani, încadrate pe piața muncii constituie cu 25% mai puțin decât cele fără copii. Totodată, 40,6% dintre femeile căsătorite și, respectiv, 24,2% dintre femeile necăsătorite, dar care au copii sub vârsta de 17 ani sunt inactive pe piața muncii din cauza treburilor casnice, dar și responsabilităților de îngrijire și creștere a copiilor. Nu observăm această discrepanță în rândul bărbaților – faptul că au sau nu copii nu le afectează încadrarea pe piața muncii”, explică Alina Andronache.
Un sondaj național prezentat de CPD arată că mai mult de jumătate dintre femeile angajate s-au pomenit că pandemia le-a afectat relația cu piața muncii. Alexandra Emolenco, directoare de proiect, a menționat că femeile cu copii până la vârsta de trei ani au beneficiat cel mai puțin de oportunități de sporire a remunerării pentru munca depusă. „Responsabilitățile de îngrijire a copiilor, cât și responsabilitățile casnice au constituit o barieră majoră întru îndeplinirea responsabilităților de serviciu, cât și în dezvoltarea profesională. Preponderent a afectat femeile cu copii angajate în condiții de muncă precară.
Ala Revenco, directoare executivă a asociației obștești „Părinți Solidari”, a declarat că în pandemie pentru părinții cu copii la grădiniță și la școală responsabilitățile s-au dublat și poate chiar s-au triplat. Inițial instituțiile de învățământ și-au sistat activitatea, iar ulterior grădinițele s-au redeschis, dar cu un program redus. Preșcolarii petreceau mai puțin timp la grădiniță sau frecventau peste o zi, iar părinții erau nevoiți să-și ia liber de la muncă pentru ca să poată să stea cu ei. Unii părinți au renunțat la job. Și în cazul elevilor nu a fost ușor, din moment ce studiile au trecut pe online. Părinții copiilor din clasele primare au trebuit să-i asiste atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al securității în condiții casnice. O problemă a fost asigurarea cu tehnică de calcul. Potrivit ei, chiar și atunci când s-a revenit la studii cu prezență fizică, programul a fost redus ca timp.
„Pentru mulți părinți a fost imposibil să combine munca cu acel regim al instituțiilor de învățământ, dar și cu studiile pe online. În cei doi ani de pandemie a persistat o imprevizibilitate permanentă. Din cauza acesteia, părinții au fost nevoiți permanent să-și ia concediu din cont propriu sau chiar să se concedieze. La început de pandemie, angajatorii au fost mai deschiși, dar ei nu pot permanent să acorde facilități”, a mai spus Ala Revenco.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
