„Noi acum mergem prin această furtună cu ochii legați și noi vrem să ieșim la mal cât mai repede. Avem doar două opțiuni: putem ieși ghidați sau putem aștepta să ne scoată valul. Dacă vrem să ieșim conduși corect, avem nevoie de decizii corecte și prompte a celor, care ne conduc...”
---
Pandemia COVID-19 este adeseori comparată cu o furtună, care a venit pe neașteptate și a generat multiple crize. Dar mama crizelor, în această pandemie, a fost și rămâne criza sanitară și gestionarea datelor din domeniul sanitar.
Pentru a răspunde eficient și rapid la orice criză, este necesar un mecanism de luare a deciziilor rapide și coordonate. Aceste decizii, la rândul lor, se iau pe baza unor date, colectate în timp real și analizate zilnic, și mă refer aici în special la datele din sănătate publică.
În Moldova au fost activate mai multe platforme de colectare a datelor cu privire la infecția COVID-19, inclusiv în regim on-line. Mai mulți experți locali fac analize săptămânale, o dată la două săptămâni și chiar o dată la trei săptămâni ale datelor prezentate oficial, susținând aceste evaluări cu multiple comentarii și pronosticuri. Pronosticurile livrate seamănă mai mult cu niște tentative de a găsi drumul prin ceață densă - fapt deja confirmat de mai mulți experți internaționali. Printre cauzele principale, care nu ne permit să facem pronosticuri sigure și pe termen lung, sunt menționate calitatea joasă a datelor primare, sursele datelor inconsecvente, precum și diversitatea modelelor matematice aplicate la scară largă.
Sursele datelor
În Moldova există o singură sursă de date despre COVID-19 și aceasta este Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP). Modul de colectare a acestor date este neclar și aproape netransparent la acest moment, ceia ce sugerează multe întrebări cu privire la calitatea acestor date. Cifrele, pe care noi le primim zilnic ca rezultat al consolidării informației din laboratoare, cu privire la numărul celor testați și numărul cazurilor noi, ne spun clar, că laboratoarele sunt una din surse. Presupun că numărul bolnavilor gravi vine din instituții medicale, implicate în tratamentul acestor bolnavi. În rest, este un spațiu incognito despre sursele de date și metodele de prelucrare a lor. Nu există niciun instrument independent de verificare a acestor date sau de colectări alternative. Deci, ne rămâne doar să-i credem pe cuvânt. De la începutul crizei pandemice, niciodată nu a fost explicat public cum are loc furnizarea de date, chiar daca aceasta este mărul discordiei acum aproape zilnic.
Evoluția datelor
Mai mulți experți se pronunță asupra periodicității colectării datelor și evaluării lor. Unii spun că trebuie să analizăm cifrele pentru 7 zile, pentru că atât durează perioada de incubație pentru acest virus în Moldova. OMS analizează datele prin prisma perioadei de 14 zile, perioada oficială de incubație pentru acest virus în lume. Mai nou avem date la 21 zile sau la 28 zile, care ne arată evoluția curbei exponențiale pe perioade mai lungi. Toate aceste metode matematice sunt bune, dacă datele, pe care noi le analizăm sunt din surse sigure, verificate și sunt calitative. Interpretarea datelor corecte, indiferent de sursa aplicată, ar fi să ne arate aceeași evoluție, fără mari devieri.
De ce ne trebuie date sigure și corecte?
În această criză pandemică avem de luat multe decizii importante. Aceste decizii pot fi luate corect doar pe baza datelor corecte și veridice.
Spre exemplu, noi vrem să deschidem școlile și grădinițele. Și pentru asta ne trebuie să cunoaștem, câți oameni infectați avem acum într-un orășel cu 100 000 populație. Dacă avem acum în acest orășel 1 om infectat la 100, atunci există probabilitatea că la 1 septembrie în școală cu 500 elevi vor veni cel puțin 5 copii infectați cu COVID-19. Iar dacă noi avem in acest orășel 1 om infectat la 1000 de oameni, atunci probabilitatea, că nu o să avem niciun copil infectat în școala cu 500 elevi este mare. De unde putem ști exact despre numărul de infectați din acest orășel? Doar din date corecte și veridice.
Datele ne sunt necesare nouă tuturor, nu doar autorităților, ca să putem adopta decizii corecte și ca să ne putem proteja copiii, în primul rând.
De ce mergem prin furtună cu ochii legați?
Ca să evaluăm corect evoluția acestei pandemii, cunoașterea numărului celor testați și numărului celor gravi bolnavi nu este suficientă. Mai avem nevoie și de alte date.
Unele țări folosesc date despre numărul de spitalizări, alții folosesc datele despre numărul de adresări din medicina primară. Se mai urmărește numărul contacților, și nivelul imunității colective. Se mai aplică și diferite formule, rate, logaritmi, care ajută să se calculeze o predicție cel puțin pentru o perioadă scurtă de 7 zile în unele raioane.
Moldova ar putea prelua multe din aceste modele matematice, pentru a evalua și a prezice evoluțiile pentru perioadele imediat apropiate a pandemiei și a preveni astfel unele focare sau crize. Doar că, este foarte important să înțelegem că niciun model matematic nu ne va scoate din ceață, în cazul când calitatea datelor primare va rămâne joasă și dacă nu avem instrumente de validare a acestor date.
Noi acum mergem prin această furtună cu ochii legați și noi vrem să ieșim la mal cât mai repede. Avem doar două opțiuni: putem ieși ghidați sau putem aștepta să ne scoată valul. Dacă vrem să ieșim conduși corect, avem nevoie de decizii corecte și prompte a celor, care ne conduc.
Morala e simplă! Calitatea deciziilor luate depinde de calitatea datelor care sunt puse la baza lor. Fără date sigure și veridice va fi aproape imposibil să ieșim controlat din această furtună.
