Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii
ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice1
Sumar executiv
Transparency International – Moldova a realizat această cercetare cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiectului „Consolidarea funcţiilor de analiză şi prevenire a corupţiei ale Centrului Naţional Anticorupţie”, finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, cofinanţat şi implementat de PNUD Moldova.
Cercetarea are ca scop analiza percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Republica Moldova şi evaluarea impactului implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie în anul 2015.
Sarcinile cercetării sunt următoarele:
-
evaluarea gradului de conştientizare a pericolului corupţiei;
-
stabilirea cauzelor principale ale corupţiei;
-
aprecierea percepţiilor şi experienţelor proprii privind răspândirea corupţiei în diferite domenii, sectoare şi instituţii;
-
estimarea sumei totale a plăţilor neoficiale în diferite instituţii/servicii publice;
-
evaluarea credibilităţii şi nivelului de profesionalism al colaboratorilor unor organe de drept/control;
-
evaluarea nivelului de toleranţă faţă de fenomenul corupţiei, a acceptabilităţii plăţilor neoficiale şi a disponibilităţii de a oferi mită;
-
analiza situaţiei privind confruntarea cu fenomenul corupţiei, denunţarea cazurilor de corupţie şi soluţionarea legală a problemelor;
-
evaluarea nivelului de familiarizare a populaţiei cu noţiuni specifice domeniului anticorupţie;
-
identificarea celor mai eficiente măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei;
-
evaluarea indicatorilor de risc ai corupţiei într-o serie de domenii/instituţii publice.
Oamenii de afaceri şi reprezentanţii gospodăriilor casnice au fost intervievaţi în baza a două chestionare separate. Întrebările au vizat atât percepţiile respondenţilor privind răspândirea fenomenului corupţiei, cât şi experienţa proprie a acestora pe parcursul ultimelor 12 luni. În cadrul analizei au fost cercetate 37 de domenii/sectoare/autorităţi, cu precădere, publice. Inserarea în chestionare a unei întrebări de tip deschis a oferit posibilitatea colectării unor exemple concrete de corupţie şi alte abuzuri din partea funcţionarilor publici.
Volumul eşantionului: 1099 persoane în vârstă de la 18 ani şi mai mult, în cazul gospodăriilor casnice; 513 de unităţi de business. Eşantion: stratificat, probabilist (aleatoriu), bistadial.
Marja de eroare este de +2,9% pentru gospodăriile casnice şi +4,4% – pentru unităţile de business.
Perioada de culegere a datelor: octombrie 2015 – noiembrie 2015. Interviurile au fost realizate de către operatorii reţelei CBS-AXA.
Compararea rezultatelor prezentei cercetări cu rezultatele cercetărilor similare ale TI-Moldova din anii precedenţi a permis relevarea următoarelor concluzii:
Pentru mai mult de 80% din respondenţi, principala sursa de informare privind cazurile de corupţie şi eforturile statului de a o combate este televiziunea. Din această cauză, concentrarea mai multor canale de televiziune în mâinile unei singure persoane creează condiţii propice pentru o eventuală manipulare a opiniei publice şi inducere în eroare privind eficienţa reformelor din domeniul anti-corupţie.
-
Potrivit percepţiilor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi a oamenilor de afaceri corupţia rămâne o problemă foarte gravă, fiind plasată în top-ul primelor cinci probleme, alături de tarifele înalte la energie/gaz/apă, sărăcie, instabilitatea politică şi urmările furtului din sistemul bancar.
-
Creşte constant nivelul de conştientizare a pericolului corupţiei: circa ¾ din reprezentanţii ambelor categorii de respondenţi consideră că fenomenul corupţiei generează sărăcie.
-
Deşi pesimismul este, în anumită măsură, caracteristic culturii naţionale din Moldova, fapt care adesea determină o pondere relativ stabilă de răspunsuri negative în sondaje la cele mai diverse tematici, în 2015, ponderea „pesimiştilor” privind sporirea corupţiei a crescut considerabil (de la 35-40% în diferite perioade până mai mult de jumătate în prezent) – fapt care sugerează că acest pesimism ar putea avea la bază experienţa proprie.
Respondenţii care consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimele 12 luni, %
|
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
Cospodării casnice |
45,4 |
41 |
49,6 |
46,5 |
53,6 |
Businessmani |
35,4 |
33 |
41,9 |
39,5 |
55,6 |
-
Printre cauzele principale ale corupţiei respondenţii remarcă: controlul organelor de drept de către oligarhi, neatragerea la răspundere a persoanelor corupte, mimarea luptei cu fenomenul corupţiei de către guvernanţi şi nereformarea justiţiei.
-
O parte considerabilă a populaţiei nu înţelege că, în multe cazuri, la originea corupţiei sunt conflictele de interese. Mai mult de ½ din reprezentanţii gospodăriilor casnice nu înţeleg corect noţiunea de conflict de interese, nefiind astfel în stare să se opună acestuia. În context este necesară familiarizarea continuă a populaţiei cu prevederile cadrului legal privind conflictele de interese şi promovarea practicilor de informare de către populaţie a organelor competente despre eventualele conflicte de interese.
-
Reprezentanţii gospodăriilor casnice consideră că dintre cele trei ramuri ale puterii de stat cel mai corupt este Legislativul, iar oamenii de afaceri – Judiciarul.
Care ramură a puterii de stat o consideră mai coruptă? %
|
Gospodăriile casnice |
Businessmanii |
||||
2012 |
2014 |
2015 |
2012 |
2014 |
2015 |
|
Legislativul (Parlamentul) |
25,7 |
29,5 |
35,3 |
11,6 |
12,5 |
24,4 |
Judiciarul (Sistemul judecătoresc) |
45,7 |
41,4 |
31,9 |
51,9 |
60,6 |
43,5 |
Executivul (Guvernul) |
22,7 |
20,5 |
27,9 |
19,8 |
11,4 |
22,2 |
Nu ştiu/ n-am răspuns |
5,9 |
8,6 |
4,9 |
16,7 |
15,5 |
9,9 |
-
În percepţia reprezentanţilor gospodăriilor casnice, fenomenul corupţiei este mai larg răspândit în poliţie, procuratură, instituţiile medicale, instanţele de judecată şi vamă. Oamenii de afaceri consideră că cele mai afectate de corupţie sunt vama, instanţele de judecată, poliţia, procuratura. În comparaţie cu 2014, a crescut ponderea respondenţilor care susţin că se recurge mai des la plăţi neoficiale în instituţiile statului.
-
Ca şi anterior, banii rămân principalul instrument de soluţionare a problemelor în serviciul public, ei fiind urmaţi de relaţii şi cadouri. De aceea, consolidarea politicii de declarare şi control a veniturilor şi proprietăţii, identificarea averilor nejustificate a reprezentanţilor sectorului de stat devine tot mai importantă.
-
În ceea ce ţine de experienţele respondenţilor, instituţiile cel mai des contactate de reprezentanţii gospodăriilor casnice sunt instituţiile medicale (60,2% din totalul respondenţilor), administraţia publică locală (26,8%) şi instituţiile de învăţământ (21,9%). Oamenii de afaceri au contactat mai des inspectoratele fiscale (75,8% din totalul respondenţilor), inspecţiile sanitar-epidemiologice (59,3%), inspecţiile anti-incendiare (56,9%).
-
Dintre cei care au contactat instituţiile, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit mai des în inspecţiile anti-incendiare (40,1%), inspecţiile sanitar-epidemiologice (37,2%), inspecţia ecologică (36,4%), pentru arenda proprietăţii de stat (36,1%) pentru înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (35,6%). Oamenii de afaceri au plătit mită mai des pentru a obţine autorizaţii de construcţie (14,9%), în vamă (14%), pentru înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (12,1%).
-
Mita totală în gospodăriile casnice a constituit în 2015 aproximativ 860 mil. lei, în 2014 – circa 891 mil. lei. Comparativ cu 2014, ţinând cont de rata inflaţiei de circa 13% în această perioadă de timp2, suma mitelor a scăzut mai mult, ceea ce ar putea fi explicat atât prin acţiunile anti-corupţie întreprinse, cât şi prin sărăcirea populaţiei, aceasta nefiind în stare să achite mai multă mită în această perioadă. În 2015, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit neoficial cel mai mult în instituţiile medicale – aproape 1/3 din mita totală, în poliţie şi instituţiile de învăţământ – cam 1/10 din mita totală. Este de remarcat faptul că, în comparaţie cu 2014, ţinând cont de inflaţie, volumul mitei în medicină a scăzut cu 1/3, pe când în poliţie a crescut cu 1/5.
-
Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2015 la 381 mil. lei, în 2014 – la circa 392 mil. lei. Comparativ cu 2014, ţinând cont de rata inflaţiei de circa 13%, suma mitelor plătită de oamenii de afaceri a scăzut mai mult. Cel mai mult s-a plătit neoficial în inspectoratele fiscale – circa 1/7 din mita plătită de oamenii de afaceri, precum şi în instanţele de judecată – cam 1/8. De remarcat că, în comparaţie cu 2014, mita plătită în vamă a scăzut considerabil, iar mita plătită în inspectoratele fiscale a rămas practic acelaşi nivel.
-
Respondenţii susţin că plăţile neoficiale în instituţiile medicale se fac preponderent din iniţiativă proprie, iar în instanţele de judecată şi vamă - sub presiune Comparativ cu 2014, a crescut ponderea celor care susţin că au fost impuşi să plătească mită în instanţele judiciare, fisc şi poliţie.
-
Dacă într-o perioadă mai îndelungată de timp se remarcă o tendinţă pozitivă în relaţiile businessului cu instituţiile statului, comparativ cu 2014, ponderea respondenţilor care consideră că statul împiedică afacerile a crescut.
Oamenii de afaceri care consideră că statul împiedică dezvoltarea afacerilor,%
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
46,7 |
47,3 |
33,8 |
33,2 |
31,1 |
37,8 |
-
În opinia oamenilor de afaceri, comportamentul inspectorilor fiscale devine tot mai corect .
Oamenii de afaceri care susţin că inspectorii fiscali au un comportament corect în timpul controalelor, %
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
41,1 |
60,5 |
66 |
72,5 |
79,9 |
85,7 |
-
Comparativ cu 2008, numărul mediu anual al controalelor la un agent economic s-a redus de circa 3 ori. Totodată, în 2015, agenţii economici sunt cel mai des vizitaţi/controlaţi de angajaţii fiscului, poliţişti şi inspectorii anti-incendiari.
-
Scade treptat timpul necesar pentru soluţionarea de către businessmani a problemelor cu instituţiile de stat.
Timpul de lucru destinat soluţionării problemelor cu instituţiile publice,%
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
22,4 |
21 |
17,3 |
11,1 |
15,4 |
12,9 |
-
Doar 7,2% din oamenii de afaceri intervievaţi susţin că au participat în ultimii doi ani la oferte de achiziţii publice. Printre cauzele importante ale neparticipării la achiziţii publice au fost invocate lipsa de transparenţă şi echitate în procedura de achiziţii, simplitatea contractelor directe, caracterul formal al concursurilor şi imposibilitatea de a câştiga fără efectuarea plăţilor neoficiale.
-
Rămâne înaltă disponibilitatea de a oferi mită la soluţionarea problemelor cu statul – mai mult de 2/3 din respondenţi confirmă acest fapt. Totuşi, într-o dinamică mai îndelungată, ponderea reprezentanţilor gospodăriilor casnice care nu vor da mită a crescut de la 1/4 până la 1/3, iar a oamenilor de afaceri – de la 1/10 până la 1/3.
Respondenţii care NU sunt disponibili să recurgă la mită în situaţii dificile, %
|
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
Cospodării casnice |
23 |
24,1 |
34,7 |
27,1 |
33,2 |
32,4 |
Businessmani |
12 |
19,5 |
23,5 |
27,9 |
27,4 |
35,7 |
-
Scade toleranţa faţă de fenomenul corupţiei: tot mai mulţi respondenţi nu acceptă justificarea cazurilor de corupţie. Într-o dinamică mai extinsă, tendinţa este şi mai pronunţată.
Respondenţii care NU acceptă justificarea cazurilor de corupţie,%
|
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
Cospodării casnice |
43 |
60,2 |
55,8 |
67,1 |
71 |
80,8 |
Businessmani |
49 |
58,1 |
61,8 |
78,5 |
77 |
81,8 |
-
Urmare a reducerii toleranţei faţă de corupţie, se schimbă şi aspectul emotiv al plătitorului de mită. Respondenţii se simt tot mai rău în cazul efectuării unor plăţi neoficiale: dacă în 2005 cca ½ din reprezentanţii gospodăriilor casnice şi mai puţin de ½ din oamenii de afaceri spuneau că vor avea emoţii negative legate de mituire, atunci în 2015 ponderea acestora depăşeşte ¾.
Respondenţii care ar avea emoţii negative dacă ar plăti mită,%
|
2005 |
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
Cospodării casnice |
49,6 |
42,1 |
49,3 |
73,1 |
74,5 |
75,9 |
Businessmani |
44,1 |
43,8 |
41,2 |
76,6 |
75,5 |
84 |
-
Deşi toleranţa faţă de corupţie scade, dorinţa de a opune rezistenţă acestui fenomen prin colaborare cu autorităţile abilitate rămâne destul de joasă. Aproximativ 24,4% din reprezentanţii gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei pe parcursul ultimilor 12 luni, 2,1% au încercat să-şi soluţioneze cazul prin metode legitime şi doar 1,1% l-au soluţionat total sau parţial. În ce priveşte oamenii de afaceri, 23,7% din totalul respondenţilor s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 2,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legitime şi 1,6% l-au soluţionat total sau parţial.
-
Respondenţii tot mai mult se tem să denunţe cazuri de corupţie din motiv că aceasta le-ar fi creat doar probleme.
Respondenţii care nu au apelat la organele de drept, temându-se că aceasta le-ar crea doar probleme, %
|
2007 |
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
Cospodării casnice |
23,6 |
27,8 |
32,7 |
39,8 |
37,9 |
Businessmani |
28,4 |
32,6 |
39,6 |
39,9 |
51,9 |
-
Printre cei mai profesionişti angajaţi ai organelor de control sunt inspectorii fiscali, vameşii şi poliţiştii de frontieră (foştii grăniceri), urmaţi de colaboratorii CNA şi CNI. Lista este încheiată de judecători, procurori şi poliţişti. La capitolul credibilităţii, pe primul loc sunt inspectorii fiscali, urmaţi de poliţiştii de frontieră, vameş, poliţişti, colaboratorii CNA, CNI, lista încheindu-se cu judecătorii şi procurorii.
-
Toţi respondenţii înţeleg că pentru a reduce fenomenul corupţiei în serviciul public, salariul angajaţilor din acest sistem trebuie să fie unul decent, oamenii de afaceri fiind mai generoşi decât reprezentanţii gospodăriilor casnice. Totuşi, urmare a neluării unor măsuri prompte de către organele de drept în cazul furtului din sistemul bancar, succedată de căderea cursului valutei naţionale, reacţia în lanţ a creşterii preţurilor şi tarifelor, şi, ca rezultat – de răspândirea continuă a fenomenului sărăciei, respondenţii au invocat salarii pentru funcţionari de 2 ori mai mici decât anterior.
Care ar trebui să fie salariul funcţionarului/demnitarului pentru ca acesta să nu ia mită? (USD)
|
2008 |
2012 |
2014 |
2015 |
||||
Gosp. casnice |
Business-mani |
Gosp. casnice |
Business-mani |
Gosp. casnice |
Business-mani |
Gosp. casnice |
Business-mani |
|
Ministru |
1615 |
2280 |
1356 |
1939 |
2089 |
2457 |
1074 |
1498 |
Şef departament. /direcţie |
1090 |
1460 |
912 |
1160 |
1295 |
1173 |
779 |
976 |
Funcţionar de rând |
705 |
850 |
653 |
783 |
1064 |
712 |
596 |
656 |
Judecător |
z |
z |
1334 |
1931 |
2279 |
2222 |
1047 |
1494 |
-
În pofida unui nivel destul de înalt al corupţiei în Republica Moldova, majoritatea reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri totuşi speră că fenomenul corupţiei ar putea fi combătut, cel puţin parţial. Statul trebuie să mizeze pe acest optimism şi să atragă populaţia în procesul de prevenire şi combatere a corupţiei.
-
Printre cele mai eficiente căi de combatere a corupţiei respondenţii au remarcat: confiscarea averii nejustificate a demnitarilor şi funcţionarilor, scoaterea organelor de drept de sub controlul oligarhilor, demiterea conducătorilor instituţiilor publice vinovaţi de comiterea jafului din sistemul bancar şi sancţionarea mai severă a persoanelor corupte.
Indicatori de risc ai corupţiei, 2014
|
Vama (business-mani) |
Poliţia (gosp. casnice) |
Fiscul (business-mani) |
Instituţiile medicale (gosp. casnice) |
Instanţele judecată (gosp. casnice) |
Procura-tura (gosp. casnice) |
Numărul angajaţilor3, pers. |
1496 |
8674 |
1422 |
38818 |
374 |
605 |
Remuneraţia medie lunară (inclusiv sporuri, prime, etc.), lei |
5914 |
5140 |
5370 |
43124 |
12585 |
69005 |
Mita medie, lei |
4605 |
1633 |
6011 |
1365 |
5042 |
12399 |
Mita totală estimată, mil. lei |
25,9 |
96,9 |
57,6 |
281 |
59,86 |
59,57 |
Numărul estimat al cazurilor de mituire a angajaţilor |
5621 |
59307 |
9588 |
205956 |
11861 |
4313 |
Numărul persoanelor cercetate penal8 |
1 |
85 |
11 |
10 |
8 |
1 |
Remuneraţia medie/minimul de existenţă |
3,6 |
3,2 |
3,3 |
2,7 |
7,7 |
4,2 |
Mita medie/remuneraţia medie |
0,8 |
0,3 |
1,1 |
0,3 |
0,4 |
1,80 |
Mita pe angajat, mii lei |
17,3 |
11,2 |
40,5 |
7,2 |
159,9 |
98,3 |
Probabilitatea de a fi prins pentru luare de mita, % |
0,018 |
0,143 |
0,115 |
0,005 |
0,07 |
0,023
|
Ponderea persoanelor cercetate penal în totalul angajaţilor, % |
0,067 |
0,980 |
0,774 |
0,026 |
2,139 |
0,165 |
În cadrul cercetării au fost calculaţi o serie de indicatori care oferă posibilitatea de a analiza riscurile corupţiei în domenii precum sunt vama, poliţia, fiscul, instituţiile medicale, instanţele de judecată şi procuratura. Indicatorii au fost calculaţi în baza datelor oferite de autorităţi (numărul angajaţilor, remuneraţia medie), de Biroul Naţional de Statistică, precum şi datelor privind mita medie şi mita totală estimată pe domeniile respective.
Indicatorul privind gradul de acoperire a minimului de existenţă de către remuneraţia medie din domeniu variază de la 2,7 în instituţiile medicale până la 7,7 în instanţele de judecată. Aceasta înseamnă că remuneraţia medie lunară în ocrotirea sănătăţii acoperă doar de 2,7 ori minimul de existentă, angajaţii din acest domeniu ar fi dispuşi să accepte mite mai mici şi mai frecvent decât judecătorii.
Un alt indicator care ar putea fi utilizat la evaluarea riscului corupţiei ar fi mita medie comparativ cu remuneraţia medie în domeniu. Acest indicator variază de la 0,3 în ocrotirea sănătăţii şi poliţie până la 1,1 în fisc. Din acest punct de vedere, inspectorii fiscali, deşi sunt salarizaţi mai bine decât angajaţii din ocrotirea sănătăţii, sunt mult mai tentaţi să ia mită.
Mita pe un angajat variază de la 7,2 mii lei în ocrotirea sănătăţii până 159,9 mii lei în instanţele de judecată.
Un indicator care ar putea într-un mod foarte aproximativ să descrie eficienţa măsurilor anticorupţie ar fi probabilitatea de a fi prins cu mita în mână. Acest indicator se calculează raportând numărul funcţionarilor cercetaţi penal pe parcursul unui an la numărul estimat al mitelor oferite în acest domeniu. Calculele arată că, deşi în toate domeniile analizate acest indicator este foarte mic, totuşi în poliţie probabilitatea de a fi prins cu mita în mână este de două ori mai mare în instanţele de judecată.
De asemenea, un alt indicator care ar putea fi utilizat este ponderea persoanelor cercetate pe cazuri de corupţie din numărul total al angajaţilor. Indicatorul a variat de la 0,03% în ocrotirea sănătăţii până la 2,14% în sistemul judiciar.
1 Această ediţie a fost elaborată cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiectului „Consolidarea funcţiilor de analiză şi prevenire a corupţiei ale Centrului Naţional Anticorupţie”, finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, cofinanţat şi implementat de PNUD Moldova. Conţinutul acestei ediţii nu reflectă neapărat viziunile şi politicile Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare si Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.
2 Rata inflaţiei a constituit în perioada de timp noiembrie 2014 – octombrie 2015 circa 13% (http://statbank.statistica.md/pxweb/application/calculatoripc/default.aspx).
3 Sunt indicate: în Fisc - numărul inspectorilor fiscali, în Serviciul Vamal - numărul vameşilor, în Procuratură - numărul procurorilor, în Poliţie - numărul angajaţilor cu statut de poliţist, în instanţele de judecată - numărul judecătorilor, în instituţiile medicale - numărul medicilor şi personalului medical mediu.
4 Câştigul salarial mediu lunar pe sănătatea umană http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp.
5 Calcul aproximativ, în baza datelor Procuraturii Generale.
6 Calculele de estimare a mitei în judecătorii au fost efectuate în baza unei informaţii puţin reprezentative din punct de vedere statistic, dat fiind faptul că au fost menţionate 11 cazuri de dare de mită.
7 Calculele de estimare a mitei în Procuratură au fost efectuate în baza unei informaţii puţin reprezentative din punct de vedere statistic, dat fiind faptul că au fost menţionate 4 cazuri de dare de mită.
8 Potrivit datelor CNA.