Sistemul de învăţământ este afectat de corupţie, o recunosc parţial autorităţile. Acestea spun că, pentru combaterea fenomenului, este necesară voinţa tuturor părţilor implicate. Pe de altă parte, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale susţin că responsabilii din domeniu sunt conştienţi de gravitatea situaţiei, dar se fac a nu o vedea şi pasează responsabilitatea altor structuri ale statului, transmite Info-Prim Neo. Deşi spune că personal nu a avut de furcă cu fenomenul corupţiei, [Andrei Grosu, şeful Direcţiei educaţie, tineret şi sport a sectorului Râşcani] al capitalei recunoaşte că „acest flagel al societăţii nu a evitat şi instituţiile de învăţământ”, însă spune că „uneori se confundă anumite lucruri”. „Corupţia nu este în învăţământ. Corupţia este în altă parte. Se poate vorbi despre ore suplimentare – care sunt servicii cu plată confundate cu luare şi dare de mită. Ele trebuie legalizate, ca să nu mai fie suspiciuni”, a spus Andrei Grosu. „În primul rând este necesar ca profesorii să primească un salariu demn de existenţă, şi atunci nu va fi acest fenomen în instituţiile de învăţământ”, a declarat acesta, menţionând că în ultimul timp, totuşi, au fost întreprinse un şir de măsuri pentru combaterea corupţiei. „Mă bucură atitudinea tinerei generaţii – studenţi şi chiar tineri profesori – în luptă cu acest fenomen”, a conchis şeful DETS Râşcani. [Şeful Direcţiei monitorizare şi evaluare a politicilor în educaţie, din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET), Tudor Cojocaru], este de părere că „se simte o uşoară îmbunătăţire a situaţiei”. Întrebat care au fost politicile aplicate de minister pentru a aduce îmbunătăţiri, acesta a enumerat „instituirea pe site-ul ministerului a unei rubrici interactive ce ţine de prevenirea şi combaterea corupţiei în învăţământ, instituirea unei linii fierbinţi de telefon, la care pot fi semnalate cazuri de corupţie”. De asemenea, Tudor Cojocaru a spus că „au fost luate un şir de măsuri pentru asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte organizarea examenelor de absolvire şi a admiterii în instituţiile de învăţământ superior: toate materialele ce ţin de organizarea examenelor au fost publicate pe site-ul Guvernului, au avut loc un şir de seminare organizate pentru toţi factorii implicaţi, iar angajaţii ministerului au participat la un şir de emisiuni televizate şi radiofonice”, a mai spus acesta. „Nu putem spune că nu mai există corupţie în învăţământ, deoarece acesta este un fenomen de largă rezonanţă socială, iar învăţământul este un domeniu cu mari implicaţii sociale. În felul acesta, acest flagel îşi poate găsi pe alocuri manifestare”, a recunoscut reprezentantul MET. În mare măsură, spune el, dezrădăcinarea corupţiei depinde nu numai de cadre didactice sau manageri de învăţământ, ci şi de părinţi şi studenţi, care trebuie să-şi îndeplinească obligaţiunile lor: să-şi facă studiile la nivelul programelor curriculare, să dea dovadă de rezultate bune, dar să nu caute diferite ieşiri din situaţie, inclusiv prin oferirea de bani sau alte obiecte percepute ca mită. „Corupţia în învăţământ este un băţ cu două capete şi trebuie dezrădăcinat în mentalitatea întregii societăţi, a mai adăugat Tudor Cojocaru. [Maria Smileanscaia, directorul Grădiniţei 159 din sectorul Râşcani al capitalei] spune că „fără ajutorul părinţilor, grădiniţa nu poate funcţiona, fiindcă statul şi primăria nu ne ajută cu nimic. Bugetul alocat instituţiilor de educaţie trebuie să fie mai mare, pentru a nu fi corupţie. Rămâne la discreţia părinţilor, dacă ajută sau nu administraţia, însă noi nu le cerem nimic”. Aceasta a negat cazuri de corupţie în instituţia pe care o conduce. „Poate prin alte organizaţii există corupţie, numai nu la noi în grădiniţă”, a mai spus ea. [Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şeful Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport (DGETS)] spune că aceste cazuri sunt foarte greu de depistat. „În ultimul timp a mai scăzut numărul petiţiilor anonime din partea părinţilor. Au existat anchetări în cadrul şedinţelor cu părinţii, dar este foarte greu să depistezi aşa cazuri, pentru că în momentul în care se aduc acuzaţii din partea unor părinţi, alţii aduc contraargumente şi contestă cele spuse de primii”, a spus Tverdohleb. Şefa DGETS este de părere că în ultimul timp atât părinţii, cât şi profesorii, au început să fie mai responsabili şi să activeze în limitele regulamentelor interne elaborate de către Asociaţiile de părinţi sau comitetele părinteşti. [Andrei Lutenco, directorul Centrului Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului (CNTDO)], susţine că „în educaţie nu s-au implementat noi mecanisme şi nici nu au fost instituite noi organe care să prevină fenomenul corupţiei”. „Autorităţile spun că acest segment nu intră în competenţa lor, ci mai degrabă este responsabilitatea organelor care investighează cazuri de corupţie. Ele sunt conştiente de existenţa problemei, dar îşi amintesc de ea doar atunci când le convine acest lucru”, a precizat directorul CNTDO. Potrivit lui, în cadrul unui studiu efectuat în 2008 în rândul studenţilor şi a profesorilor, cei din urmă nu recunosc că li s-ar fi întâmplat vreodată să ia mită, dar nici nu neagă că în Moldova ar exista o asemenea problemă. Ei spun doar că „au auzit despre alţi colegi că ar lua bani neoficial”. Întrebat dacă plasarea pe site a materialelor ce ţin de organizarea examenelor poate conduce la combaterea corupţiei, Andrei Lutenco a spus că „acest lucru este firesc, de aceea, trebuie făcut nu neapărat pentru a combate corupţia, ci pentru informarea celor interesaţi”. „La unele universităţi se publică listele celor admişi, ceea ce este salutabil, dar acest lucru nu se face în toate instituţiile şi nu este suficient doar acest pas. De asemenea, contestaţiile la care au dreptul elevii şi studenţii sunt pur formale, deoarece contestatarii nu au posibilitatea să facă comparaţie cu lucrările altor colegi, care sunt confidenţiale”, a declarat Lutenco. Guvernul Republicii Moldova, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), a elaborat în 2007 Planul Preliminar de Ţară (PPŢ) menit să continue reformele de reducere a corupţiei aplicând o politică pro-activă de reformare sistemică. Elementul de bază al PPŢ îl constituie consolidarea capacităţii de prevenire şi combatere a corupţiei. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Planul Preliminar va îmbunătăţi eligibilitatea Moldovei pentru finanţarea deplină din partea Corporaţiei Provocările Mileniului.