Recentele analize arată că în cadrul administrațiilor publice locale sunt foarte frecvente abuzuri, excese de putere și decizii ilegale în urma cărora au de suferit comunitățile. Și aici este vorba despre achiziții trucate, despre înstrăinarea de terenuri sau alte ilegalități care, în consecință, provoacă prejudicii de proporții localităților. De la începutul anului 2018, au fost pornite 62 de cauze penale pentru corupție în cadrul administrațiilor locale, iar în calitate de subiecți au figurat primari, președinți de raion, secretari ai consiliilor locale, șefi ai direcțiilor cu profil etc. Informațiile au fost prezentate de către vicedirectorul CNA, Lidia Chireoglo, la ședința Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, transmite IPN.
Lidia Chireoglo a declarat că fenomenul corupției în administrația publică locală este cauzat de lipsa transparenței în procesul de trecere a patrimoniului public către sectorul privat, dar și de neimplicarea cetățenilor în identificarea și sesizarea cazurilor de corupție. „Și nu în ultimul rând – lipsa stimulentelor materiale. Ultima sperăm că va fi exclusă cât mai curând din vulnerabilități, întrucât Guvernul a luat anumite decizii cu privirea la creșterea salariilor în administrația publică locală”, a notat Lidia Chireoglo.
Pe parcursul anului curent, ofițerii CNA au identificat atribuirea terenurilor în arendă fără licitații publice, stabilirea prețurilor de arendă sau de vânzare a terenurilor ce nu corespund celui reglementat, perfectarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire în lipsa documentelor obligatorii, perfectarea autorizațiilor de schimbare a destinațiilor construcțiilor și încăperilor în lipsa studiilor de fezabilitate. S-a mai constatat privatizarea încăperilor la preț diminuat, trucarea licitațiilor publice privind achiziția de bunuri și servicii, delapidarea mijloacelor financiare în procesul realizării lucrărilor de construcții și reparații.
În finalul audierilor, deputatul Eugen Carpov a menționat că va fi aprobată o decizie în care se va semnala necesitatea îmbunătățirii cadrului legal și extinderii competențelor instituțiilor de stat în monitorizarea activității autorităților publice locale.