Deşi în perioada 2005-2014 Republica Moldova a înregistrat progrese importante în direcţia integrării europene, în mai multe sectoare mai persistă deficienţe, în special în ceea ce ţine de combaterea corupţiei, în sectorul bancar şi în implementarea standardelor de calitate ale UE. În pofida progreselor înregistrate, în ultimii 10 ani reformele au fost promovate sub presiune externă în timp ce nivelul de acceptare şi voinţă politică faţă de reforme au fost limitate. Aceste concluzii se regăsesc în Raportul de progres „Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005-2014”, prezentat de Asociaţia pentru Politică Participativă şi Centrul analitic Independent Expert-Grup, transmite IPN.
Mariana Kalughin, unul dintre autorii raportului, a menţionat că în această perioadă cadrul normativ în domeniul justiţiei a fost revizuit substanţial, au fost înfiinţate instituţii noi care să combată corupţia. În pofida acestor eforturi, reformarea justiţiei decurge anevoios, iar nivelul de corupţiei nu a fost diminuat, ba chiar a crescut, ceea ce a provocat nemulţumirea cetăţenilor.
Polina Panainte, alt autor al raportului, a menţionat că în domeniul protejării drepturilor omului s-au înregistrat succese în ceea ce priveşte diminuarea fenomenului torturii şi traficului de persoane, datorită înăspririi sancţiunilor. Totuşi problemele legate de apărarea drepturilor omului nu se rezolvă din cauza calităţii slabe a actului justiţiei, or în perioada dată la CEDO au fost depuse peste 10 mii de cereri din partea cetăţenilor moldoveni, iar Republica Moldova a achitat despăgubiri de peste 14 milioane de euro.
Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, şi el autor al raportului, a spus că în această perioadă UE şi-a consolidat poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. Totuşi, ţara are un sistem financiar-bancar fragil şi ineficient, iar instituţiile publice nu sunt atractive pentru profesionişti. Climatul de afaceri este problematic. Expertul a menţionat că în Moldova este uşor să deschizi o afacere, dar este greu să o menţii din cauza birocraţiei excesive care generează corupţie.
Oficialii prezenţi la eveniment au menţionat că acest raport este foarte important pentru crearea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă. Daniela Morari, şefa Direcţiei generale Integrare Europeană a Ministerului de externe, a spus că în ultimii 10 ani au fost consolidate foarte mult relaţiile ţării cu UE şi acum se dialoghează, inclusiv cu statele din Parteneriatul Estic, pentru a vedea ce lecţii trebuie învăţate.
Valeriu Lazăr, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, a menţionat că în primul rând trebuie să se muncească la nivel de instituţii publice, deoarece unele s-au pătruns de ideea de a promova integrarea europeană, iar altele pur şi simplu cred că aceasta ţine doar de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Sunt câteva reforme care trebuie efectuate de urgenţă deoarece le stopează pe altele, una dintre ele este descentralizarea şi alta este reformarea sistemului de pensionare.
Cristina Ţărnă, vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie, a spus că o problemă pentru combaterea corupţiei o reprezintă disponibilitatea financiară a instituţiilor publice. Cristina Ţărnă insistă că pentru a combate real corupţia este nevoie de voinţă politică şi de resurse financiare. Plus la aceasta, vicedirectorul CNA consideră că în Moldova pedepsele pentru actele de corupţie nu sunt demotivante, dând drept exemplul Franţei, unde darea şi luarea de mită se pedepseşte cu închisoare de până la 15 ani, cu amendă de un milion de euro şi cu interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe viaţă.
Raportul de progres „Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005-2014” a fost elaborat în cadrul unui proiect al ADEPT şi Expert-Grup cu suportul oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Fundaţiei Est-Europene şi FHI 360.
