Analistul politic Corneliu Ciurea afirmă că în Republica Moldova se dă o luptă politică grea pentru legitimarea sau delegitimarea guvernării. Opinia a fost exprimată fiind solicitat de IPN să puncteze cele mai relevante evenimente sau acțiuni care au consolidat sau, dimpotrivă, au prejudiciat valorile democrației, independenței și statului de drept, de la precedenta aniversare a independenței Republicii Moldova.
Referindu-se la raportul misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internațional din noiembrie 2017, în urma căreia s-a decis acordarea Moldovei a unei noi tranșe din creditul de aproape 180 de milioane de dolari, Corneliu Ciurea spune că acest fapt a demonstrat că donatorii occidentali susțin guvernarea actuală și că FMI a manifestat deschidere pentru Republica Moldova.
Referitor la remanierea guvernamentală din decembrie 2017, analistul amintește că șapte miniștri au fost schimbați, iar cei noi care au venit în funcții au fost aleși pentru a imprima un suflu proaspăt politicilor publice. Totodată, acele schimbări ale miniștrilor au surprins societatea, deoarece printre cei care au plecat din funcții erau și oameni apropiați de liderul PDM, Vlad Plahotniuc.
În opinia lui Corneliu Ciurea, în urma demisiei primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și a celui de la Bălți, Renato Usatîi, în luna februarie 2018, lupta politică se încinge și opoziția anti-sistem găsește o modalitate nouă de a pune în dificultate pe cei aflați la guvernare. Este lansată acțiunea de a forța alegerile și de a dejuca intenția PDM de a controla municipiile Chișinău și Bălți. Obiectivul a fost atins doar parțial, crede Corneliu Ciurea.
Despre demisia ministrului justiției, Alexandru Tănase, în martie, în urma difuzării unor interceptări telefonice compromițătoare, Corneliu Ciurea spune că aceasta a fost o demisie ciudată care atestă vulnerabilitatea clasei politice în situația în care este scos din joc unul dintre cei mai promițători politicieni din generația anilor 70.
Analistul menționează și avizul, mai curând negativ, al Comisiei de la Veneția, din luna martie, asupra noului Cod Electoral, remarcând că a fost un eveniment cu impact. Guvernarea a continuat jocul interpretărilor prin care demonstrează că, deși este pe alocuri negativ, Comisia nu a blocat Codul și astfel a cesta a fost modificat. Dialogul cu instituțiile europene în chestiunea sprijinului politic pentru guvernare continuă. Guvernarea încă mai speră că UE va juca tehnic și nu politic în Moldova.
Pentru perioada lunilor mai-iunie, Corneliu Ciurea remarcă alegerile locale noi din Republica Moldova și victoria surprinzătoare a lui Andrei Năstase la nivelul municipiului Chișinău, alegeri care au fost anulate de către instanțele de judecată și au trezit „supărarea instituțiilor occidentale”. Potrivit analistului, deși decizia judecății trezește suspiciuni în ceea ce privește influența politică, procedural ea a fost luată în conformitate cu norma legală.
Corneliu Ciurea mai remarcă faptul că în luna iunie FMI și Banca Mondială au adoptat ajutoare financiare pentru Republica Moldova și astfel se observă o bifurcare a atitudinii occidentalilor față de Moldova cu un UE ostil, iar SUA și alte instituții – mai curând neutre.
Rezoluția Parlamentului European din luna iulie de sistare a ajutorului financiar pentru Moldova, potrivit comentatorului, este o decizie de înghețare a relației Moldova – UE, extrem de discutabilă având în vedere contextul electoral din Moldova. Analistul susține că „supărarea UE” privind deteriorarea climatului democratic din Moldova nu este total imparțială, are un substrat politic – dorința de a-și susține prietenii politici – PAS și PPPDA.
Faptul că în luna august a fost lansată reforma fiscală, Corneliu Ciurea afirmă că, alături de proiectele precum Prima Casa 1 și 2, Arena Chișinău, Drumuri bune pentru Moldova, constituie principala acțiune destinată oamenilor din Moldova. Analistul amintește că reformele sunt criticate de opoziția de dreapta care nu mai acceptă nimic din ce face guvernarea, astfel polarizarea este totală.
Pe aceeași temă:
Ion Manole: Moldova a înregistrat un regres privind respectarea principiilor democratice
Ion Tăbârţă: Cel de-al 27-lea an de independență nu poate fi trecut la capitolul reușit
