Analistul politic Cornel Ciurea susține că, după alegerile prezidențiale, cetățenii au asistat la o anumită consolidare electorală a dreptei, dar care nu este convins că poate depăși astăzi cota de 50% în Parlament. Din acest motiv, PAS și-a dorit cât mai repede alegeri anticipate, a valorifica acest val de entuziasm creat după alegerile prezidențiale. Opinia a fost exprimată la dezbaterea publică „Specificul campaniei electorale 2021: tradiții și tendințe noi”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Cornel Ciurea, specific pentru actuala campanie este faptul că, după plecarea lui Vlad Plahotniuc, partidele de centru au devenit al treilea jucător ca importanță. „Sunt cel puțin două partide populiste pe centru care au un rol de jucat și care, probabil, vor accede în Parlament. S-a revenit la polarizarea clasică, inclusiv geopolitică stânga: socialiștii și comuniștii – pro-est și PAS – pro-europeană, pro-vest. Această polarizare clară este o revenire la situația anterioară după ce PDM-ul lui Vlad Plahotniuc a pierdut bătălia în 2019. Revenirea la mesajul geopolitic, exploatat acum de socialități și comuniști, este o altă noutate. Până acum și stânga și dreapta camuflau mesajele geopolitice”, a spus el.
În opinia analistului politic, o altă noutate ține de faptul că unele partide politice intenționează să valorifice spațiul electoral care nu-i aparține. Lucru care nu se prea întâmpla anterior. „Pe stânga, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, nu intenționează să atragă de partea lor electoratul de dreapta, scopul lor este să mobilizeze la maxim propriul electorat. PAS în campania prezidențială a văzut că are anumite șanse să joace pe partea stângă sau pe centru, să atragă unioniștii și din acest motiv au discursuri politice oarecum neutre, care nu sunt de natură să supere alegătorii. PAS-ul încearcă să reediteze modul de vot din campania prezidențială. Nu se știe în ce măsură asta îi va reuși, pentru că socialității și comuniștii au revenit la mesajul geopolitic și au început din nou să construiască bariere dintre stânga și dreapta. Mai sunt partidele populiste și Congresul Civic, de pe stânga, care nu țin cont de aceste bariere și încearcă să atragă alegători de pe stânga și dreapta, dar se va vedea cum le va reuși acest lucru” afirmă Cornel Ciurea.
În altă ordine de idei, analistul politic a remarcat că listele electorale pot fi analizate din punct de vedere al profesionalismului, dar și din punctul de vedere al banilor în politică: „Este clar că în viitorul Parlament vor fi în continuare deputați toxici, dar cred că ei și au un anumit rol pozitiv în politica moldovenească. Pozitiv este că ei arată că politica este diferită, că oamenii în Moldova votează cu asemenea politicieni, ceea ce înseamnă că îi validează. Asta spune și despre alegători ceva, și anume faptul că ei preferă mai degrabă un politician suspectat de corupție, dar care acționează pentru a întreprinde măsuri reale pentru a face viața oamenilor mai bună, comparativ cu politicienii corupți, dar care nu fac nimic”.
„Există două modalități de abordare a listelor electorale. Primul este „cel al mâinilor curate”, care spune că trebuie eliminați toți corupții din toate listele și cea „al mâinilor murdare” care spune că ei, candidații, pot să curețe listele chiar fiind cumva corupți. Cel mai bine a demonstrat acest lucruri PACE, cu Gheorghe Cavcaliuc în față, care a arătat la unii membri PAS care ar avea „schelete în dulap”, a spus Cornel Ciurea
Partidele, indiferent de ideologiile pe care le au, se pliază cumva pe așteptările alegătorilor. Cornel Ciurea spune că identifică trei tipuri mari de comportament electoral. „Stângii îi este caracteristic comportamentul tradiționalist care implică anumite tipare de comportament electoral și vot sovietic, iar dreapta are un comportament mai curând liberal, care implică individualismul – oamenii plecați peste hotare care s-au învățat să se descurce singuri și au anumite așteptări, impun și dau anumite lecții ca în Occident, aduc niște valori necunoscute pentru alegători, De asemenea, există populismul cras, caracteristic anumitor partide care vorbesc despre principiul clientelar, alegătorii votează în baza unor foloase materiale directe pe care le obțin din partea acestor partide”, afirmă analistul politic.
Dezbaterea publică „Specificul campaniei electorale 2021: tradiții și tendințe noi”, este ediția a 187-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.