În unele raioane există de la 10 până la 200 de copii fără acte de identitate, iar pe întreg teritoriul ţării sunt până la 5 mii de copii, născuţi din 1998 încoace, care nu sunt înregistraţi. Aceşti copiii devin pradă uşoară pentru traficanţi, iar experţii spun că de vină pentru acest fenomen alarmant sunt deopotrivă părinţii, autorităţile publice locale, dar şi organele de drept. Solicitată de Info-Prim Neo, Cornelia Cozonac, preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice, spune că dreptul la identitate este unul dintre cele mai încălcate drepturi ale copiilor în Republica Moldova. Aceşti copii nu figurează în statistici, nu beneficiază de protecţie socială şi asistenţă medicală, nu sunt înregistraţi şi pot fi uşor traficaţi, fără ca nimeni să ştie despre aceasta. Un studiu efectuat de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice arată că, de regulă, rămân fără acte de identitate copiii ai căror părinţi, la rândul lor, nu au acte. Se întâmplă mai ales în localităţile populate preponderent de romi, dar şi în alte sate mai îndepărtate de centrele raionale. Rămân fără acte şi mulţi dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. În ţară aceşti copii rămân în grija bunicilor, care însă nu se apucă să le facă acte pentru că întâlnesc o sumedenie de impedimente, procedura fiind excesiv de birocratizată. Copiii fără acte sunt uşor de racolat, o sursă financiară uşor de obţinut pentru traficanţi, spune avocatul parlamentar al copilului, Tamara Plămădeală. Aceşti copii nu figurează în baze de date, nu sunt în statistici. Autorităţile locale sunt cele responsabile de această problemă. Ele trebuie să facă o analiză, o evaluare a copiilor fără documente, notează avocatul parlamentar. Procurorul-şef al secţiei minori şi drepturile omului a Procuraturii Generale, Iurie Perevoznic, a declarat că de vină sunt nu doar părinţii şi autorităţile locale, ci şi personalul medical, colaboratorii de poliţie. „Dacă nu este înregistrat copilul, el nu are personalitate, nu se bucură de drepturi şi facilităţi. Chiar dacă părinţii nu dau curs întrebării şi nu înregistrează la timp copilul, trebuie să fie o colaborare dintre poliţie şi organele stării civile. Cu regret, avem ceea ce avem, pentru că nu există dorinţă, finanţe”, a spus procurorul. Iurie Perevoznic afirmă că asupra fenomenului influenţează şi practica naşterilor la domiciliu. Când au loc naşteri în afara instituţiilor medicale, medicul ar trebui să se implice, lucru care nu se face. Amenda pentru înregistrarea tardivă a naşterii copilului se aplică doar părinţilor, aceasta oscilând între 200 şi 400 de lei. „Ar trebui să se implice toţi şi să-şi onoreze atribuţiile prevăzute de lege. Ar fi necesar de stabilit nişte amendamente în cadrul regulatoriu în ceea ce priveşte obligativitatea personalului medical de a reacţiona atunci când se solicită sau chiar au loc naşterile în afara instituţiilor medicale”, a declarat procurorul. Legea privind actele de stare civilă prevede că înregistrarea copilului se face în termen de cel mult 3 luni din ziua naşterii. Potrivit datelor Procuraturii Generale, în anul 2010 au fost identificaţi 176 de copii fără acte de identitate.