Copiii din Republica Moldova vor putea fi adoptaţi şi de familii din alte ţări. Dar adopţia internaţională va fi permisă abia după ce în Republica Moldova vor fi acreditate instituţii internaţionale intermediare, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Haga cu privire la adopţiile internaţionale. Decizia a fost luată vineri, 28 mai, de Parlament, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie, deputatul Liliana Palihovici, a remarcat că moratoriul privind adopţiile internaţionale a fost pus de fostul preşedinte al ţării. Vladimir Voronin a refuzat să promulge Legea privind statutul juridic al adopţiei, elaborată în 2008, invocând că în document există mai multe carenţe. Potrivit Lilianei Palihovici, timp de şase luni după adoptarea legii în lectură finală de către Parlament, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va trebui să propună Guvernului un regulament cu privire la acreditarea instituţiilor internaţionale de adopţie şi un alt regulament privind funcţionarea Consiliului consultativ. „Prin această lege vrem ca şi cei din străinătate, care vor să adopte un copil, să treacă aceeaşi procedură de evaluare şi să treacă şi perioada de potrivire cu copilul, să trăiască împreună cu copilul o perioadă, pentru a vedea dacă copilul se poate adapta cu viitoarea familie sau nu”, a explicat Liliana Palihovici. Preşedintele comisiei a subliniat că Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va acredita doar organizaţiile care vin din ţările cu care Republica Moldova are acorduri bilaterale şi care sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga. Adopţiilor internaţionale vor fi supuşi copiii care nu au fost adoptaţi de către familii din Republica Moldova timp de 2 ani. Legea privind statutul juridic al adopţiei mai prevede că statutul de copil adoptabil va putea fi obţinut timp de 6 luni, în timp ce în prezent în instituţiile rezidenţiale sunt copii care nu au acest statut de 5 şi chiar 10 ani. Atunci când nu a promulgat legea în anul 2008, Vladimir Voronin a propus crearea unui Comitet pentru adopţii internaţionale pe lângă Guvern, care să fie condus de către un viceprim-ministru şi a unui Comitet pentru adopţii naţionale pe lângă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, condus de ministru. „Comisia a considerat nejustificată propunerea ex-preşedintelui, pentru că ar fi vorba despre o implicare directă în activitatea ministerului. Mai mult decât atât, acest fapt contravine Convenţiei de la Haga, care obligă statele să desemneze o singură autoritate care să îndeplinească prevederile Convenţiei”, a explicat Palihovici. Mai mult, aceste comitete nu puteau lua decizii, pentru că ele ar fi fost consultative. Legea însă prevede că orice decizie cu privire la adopţie trebuie să poată fi contestată în instanţa de judecată.