Copiii din Republica Moldova continuă să fie supuși violenței fizice și psihologice. Mecanismul intersectorial, la nivel de comunitate, pentru identificarea și intervenția timpurie în situații de violență nu întotdeauna este pus în aplicare. Subiectul a fost discutat în cadrul Dialogului Național pentru combaterea violenței împotriva copiilor, lansat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu UNICEF Moldova și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), transmite IPN.
Potrivit ministrei Svetlana Cebotari, drepturile copilului nu întotdeauna sunt respectate în școală, societate, dar și în familie. Pe parcursul anului 2017, numărul copiilor abuzați, dar și numărul sesizărilor a fost în creștere, aproximativ 11 mii de cazuri. „Problema este că acest cerc de intervenție (comunitatea – medicul – polițistul – asistentul social) undeva se pierde din cauza tratării cazului cu neimportantă. Unii copii care rămân singuri cu problema lor, sunt ignorați, decid să plece din familie sau au un comportament neadecvat, nefiind înțeleși. Ne propunem ca fiecare actor din acest cerc să vină la timp pentru a acționa”, a spus ministra.
Vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, Valentina Stratan, a menționat că, deși au fost adoptate mai multe acte legislative care să combată fenomenul violenței în familie, acesta persistă și e nevoie ca responsabilii din domeniu să declare toleranță zero față de violență. Valentina Stratan spune că Moldova este semnatară a mai multor convenții privind violența și este obligată să-și respecte angajamentele. Cu regret, sunt mulți copii lăsați fără grijă părintească, iar autoritatea tutelară nu are suficiente pârghii pentru a-i proteja.
Haris Hajrulahovic, reprezentantul Organizației mondiale a Sănătății în Republica Moldova, susține că violența în copilărie maximizează riscurile de a avea adulți bolnavi. Un copil abuzat în copilărie este mai mult predispus să devină fumător, să consume des droguri și alcool, să înceapă viața sexuală până la 16 ani, să sufere de probleme mintale, să aibă astm bronșic, dureri de cap, spate.
Desiree Jongsma, reprezentantul UNICEF în Republica Moldova, spune că oficialii guvernamentali împreună cu partenerii trebuie să facă totul pentru a crea un mediu favorabil pentru copii. Potrivit unui raport UNICEF, în Moldova pedeapsa corporală este interzisă, în toate circumstanțele. Chiar și așa, copiii mai au parte de violență. În 2017, pe lângă cele aproape 11 mii de cazuri de violență raportate de profesori și managerii școlari, alte 1400 de cazuri au fost raportate de poliție.
Maia Bănărescu, avocatul poporului pentru protecția drepturilor copilului, a menționat că, în discuțiile avute la nivel local, copiii recunosc violența la școală, în familie, în societate. Cert este că datele existente nu reflectă fidel situația, deoarece nu există cultura și curajul de a comunicat respectivele date, mai ales de către copii, iar factorii umani implicați în mecanismul intersectoria nu este bine instruit și nu ia atitudine.
În cadrul evenimentului a fost vernisată expoziția fotografică cu genericul: „Toleranță ZERO față de VIOLENȚĂ”. Expoziția conține 16 imagini care vin să atragă atenția opiniei publice asupra fenomenului violenței împotriva copiilor. La sfârșitul discuțiilor, participanții Dialogului Național vor elabora o Foaie de parcurs cu soluții pentru eradicarea tuturor formelor de violență, în toate mediile.
