Pădurile lumii sunt grav amenințate din cauza defrișărilor. În ultimii 15 ani se înregistrează o reducere de 1,3 milioane de kilometri pătrați a suprafeței împădurite. Pentru a proteja sănătatea umană și bunăstarea, este necesar să existe colaborare între țări, instituții, oameni, ca această tendință să se inverseze, să se treacă cât mai curând de la defrișare, la plantări de arbori. Despre cooperarea moldo-română în domeniul forestier au discutat invitații dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier”, organizată de Agenția de presă IPN.
 
Ovidiu Badea, director științific, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, România, a declarat că a făcut parte din prima echipă care a contactat Republica Moldova și a trecut Prutul, în scop instituțional și profesional, în domeniul pădurilor în principal, și spune că a fost o experiență extraordinară. Academicianul susține că a întâlnit oameni extraordinari, atât în instituțiile silvice din vremea respectivă, dar și în populația din Republica Moldova, satele pe unde trecea și parcurgea pădurile pe care le-a vizitat și unde se dorea amplasarea lucrărilor comune stabilite.

Ovidiu Badea spune că partea română a dorit să creeze ceva pentru „frații de peste Prut”, să împărtășească din experiența de până atunci în silvicultură și să încerce, la solicitarea părții moldovenești, să implementeze ceea ce dânșii făceau în România.

Dumitru Galupa, director al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice din Republica Moldova, spune că după declararea independenței, toți cei din silvicultură erau în proces de căutare și elaborare a documentelor de bază pentru gospodărirea pădurilor. Este vorba despre materialele de amenajare și privirile erau îndreptate către colegii din România. Era și aspectul limbii, în care erau elaborate documentele respective. Totodată, el susține că a întâlnit o receptivitate frățească din partea colegiilor de peste Prut.

Partea română a integrat Moldova în primul program european de monitorizare a stării pădurilor. Este vorba despre programul ICP Forests, care continuă până în prezent și este un exemplu de durabilitate, de continuitate a acțiunilor. A urmat trecerea la normele tehnice românești, lucru extraordinar de important pentru gospodărirea pădurilor. Astăzi, se poate constata că pădurile din Republica Moldova sunt gospodărite după amenajamentele și normele tehnice românești.

Victor Durbală, director al Agenției Moldsilva, susține că silvicultura este printre puținele domenii care, până astăzi, au avut o colaborare foarte bună cu colegii din România. El spune că indiferent de conjunctura politică sau alte nuanțe, acest dialog permanent s-a menținut. Victor Durbală declară că, datorită României, Moldova are astăzi amenajamentele silvice și poate gospodări pădurile corect, după norme tehnice.  

Un alt aspect, care este menționat mai rar, spune el, este că toate aceste amenajamente silvice au fost elaborate pe banii românești. Astfel, astăzi Moldova are gospodărire bună și norme tehnice după care se poate ghida la moment. Alt moment este că, tot din anii 90 până acum, specialiștii din Republica Moldova merg foarte des în România pentru schimb de experiență, fapt ce condiționează o gospodărire foarte bună a pădurilor din Republica Moldova.

Dezbaterea publică la tema „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier” este ediția a șaptesprezecea din cadrul Proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, susținut de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României.