_.png)
Cooperarea intercomunitară – pârghie eficientă în reforma administrativ-teritorială
- 30.09.2010 17:58
- 1242
- 4 minute(ă)
-
„Cooperarea intercomunitară este pârghia care ar ajuta oamenii să accepte reforma administrativ-teritorială, înţelegând că beneficiază din plin de servicii calitative şi la preţuri decente”, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul de radio „Vocea Basarabiei” Viorel Furdui, director executiv al Congresului autorităţilor locale din Moldova, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Furdui, în ţările dezvoltate, serviciile de calitate pe care le obţin cetăţenii se datorează creării unor unităţi administrative mai mari, mai puternice economic şi financiar. În Republica Moldova, unităţile mici nu sunt în stare să facă faţă problemelor cu care se confruntă populaţia, iar dacă primăriile fac faţă cerinţelor, oamenii achită sume exorbitante pentru un metru cub de apă sau canalizare, pentru construcţia unui platou de depozitare a deşeurilor. În cazul în care s-ar uni câteva localităţi pentru a construi un apeduct comun sau o canalizare, o fabrică de prelucrare a deşeurilor, sau alte obiecte care urmează să îmbunătăţească traiul cetăţenilor, costurile, atât cele pentru construcţie, cât şi pentru servicii, ar fi mult mai mici.
Prezent la emisiune, primarul oraşului Orhei, Ion Stratulat, a menţionat câteva proiecte implementate cu ajutorul donatorilor străini şi cu implicarea localităţilor limitrofe or. Orhei. Aceste localităţi s-ar fi descurcat foarte greu fără Primăria Orhei. Potrivit primarului, în cazul cooperării intercomunitare ar fi mult mai uşor de luptat cu calamităţile naturale şi tehnocrate. Într-o localitate mică serviciile au preţuri foarte mari, iar dacă ele se extind şi cuprind mai multe localităţi, preţurile sunt în permanentă scădere.
Un exemplu elocvent sunt, potrivit lui Ion Stratulat , şcolile din unele localităţi, care au doar câţiva elevi. În loc să se investească în construcţia drumurilor, procurării autobuzelor şcolare şi concentrări acestor elevi într-o şcoală mare, unde profesorii ar fi remuneraţi cu salarii decente, se cheltuiesc nejustificat sume enorme pentru întreţinerea acestor şcoli. Întreţinerea unui elev în oraşe costă 3 mii de lei, iar a unui elev într-o şcoală din sat cu câţiva elevi – 13-14 mii de lei, a precizat Ion Stratulat.
Viorel Furdui susţine că Republica Moldova a pierdut mult timp din cauză că nu a fost utilizată cooperarea intercomunitară sau intermunicipală. „Zeci de ani accentul se punea pe deschiderea primăriilor în localităţi mari şi mici, nu pe prestarea serviciilor calitative în aceste localităţi”, a mai spus expertul.
Reprezentanţii Congresului autorităţilor locale din Moldova, precum şi delegaţi ai Cancelariei de Stat şi PNUD Moldova au participat la conferinţa internaţională cu privire la Cooperarea intermunicipală, organizată la 23-24 septembrie în or. Dubrovnic, Croaţia de către Consiliul Europei, OSCE, PNUD şi Institutul „Local Government Initiative”.
Una din priorităţile PNUD Moldova, în special a Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) este îmbunătăţirea şi eficientizarea serviciilor publice, cooperarea intermunicipală fiind un instrument de realizare a acestei priorităţi. PCDLI susţine Guvernul Republicii Moldova în procesul de dezvoltare a cadrului politic, sistemului administrativ şi procedurilor de delegare a competenţelor către administraţiile publice locale, descentralizare şi promovarea rolului APL în luarea deciziilor. Programul este implementat de PNUD Moldova în comun cu UNIFEM, cu o contribuţie financiară importantă din partea Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
