Doar 5 mansarde au apărut pe blocurile de locuit din capitală în aproape 9 ani de la adoptarea Concepţiei construcţiei mansardelor la casele de locuit, care prevedea soluţionarea problemei locative a circa 50 de mii de familii. Procesul este în stagnare din cauza imperfecţiunii legislative, afirmă reprezentanţii administraţiei publice locale. În şedinţa de la primărie, în august 1991, arhitectul şef al municipiului, Vlad Modârcă, a venit cu iniţiativa să fie permisă pe blocurile de locuit cu multe etaje construcţia a 15 mii de noi apartamente, care vor asigura cu spaţiu locativ în jur de 50 mii de familii şi vor soluţiona problema acoperişurilor. Ulterior, conducerea primăriei au pus în sarcina pretorilor şi a Direcţiei locuinţe să aducă prevederile concepţiei la cunoştinţa tuturor gestionarilor fondului locativ, iar serviciilor şi organizaţiilor de exploatare a reţelelor tehnice – să ofere asistenţă tehnică şi metodologică. Institutul „Cişinăuproiect” urma să elaboreze proiecte-pilot pentru principalele serii de blocuri locative. Construcţia mansardelor avea să economisească în jur de100 de hectare de pământ pentru construcţia blocurilor de locuit. Recent, Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, a dispus constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea Concepţiei construcţiei mansardelor la blocurile de locuit din capitală, din anul 2001, şi elaborarea Regulamentului privind punerea în aplicare a concepţiei în scopul modificării aspectului urbanistic şi soluţionării problemei locative a mii de locuitori ai capitalei. Preşedinte al grupului de lucru a fost desemnat viceprimarul de Chişinău, Nistor Grozavu, iar din componenţa grupului fac parte aleşii locali din toate fracţiunile politice din Consiliul municipal Chişinău, precum şi responsabili din cadrul unor servicii ale Primăriei. Solicitat de Info-Prim Neo pentru a explica de ce este nevoie de revizuirea concepţiei, primarul Dorin Chirtoacă a spus că proiectul început în 2001 va continua, doar de o manieră mai relevantă. Grupul de lucru urmează să propună perfecţionarea mecanismului de construcţie a mansardelor. O astfel de soluţie de construcţie a locuinţelor nu necesita costuri suplimentare pentru infrastructură, presupune o durată scurtă de execuţie şi are un grad mare de utilitate socială şi economică. Primarul susţine că grupul de lucru va elabora un nou proiect de decizie privind construcţia mansardelor şi un regulament referitor la implementarea concepţiei. Primăria capitalei, în cadrul Proiectului PNUD „Dezvoltarea municipiului Chişinău”, va încerca atragerea asistenţei tehnice pentru elaborarea proiectului. Viceprimarul Nistor Grozavu a declarat reporterului Info-Prim Neo că procesul de construcţie a mansardelor este dificil din cauză că nu toţi locatarii îşi sau acceptul. Totodată, se cer multe coordonări cu diverse servicii. În această situaţie, Direcţia locativ-comunală şi amenajare, în gestiunea căreia sunt blocurile, se vede nevoită să repare anual acoperişurile. În acelaşi timp, Asociaţiile Proprietarilor de Locuinţe Privatizate (APLP) nu se conduc de propriul statut, dar de „reguli stabilite în perioada când totul era a tuturor şi a nimănui”, spune viceprimarul. În opinia lui Nistor Grozavu, este nevoie de modificarea legislaţiei. Construcţia mansardelor va permite reducerea substanţială a cheltuielilor pentru întreţinerea acoperişurilor şi va soluţiona problema locativă la mii de solicitanţi. Viceprimarul spune că mansarde pot fi construite pe orice bloc din capitală, indiferent de câte etaje are, dar e nevoie să se facă mai întâi o expertiză. Solicitat de Info-Prim Neo, şeful adjunct al Direcţiei arhitectură şi urbanism, Radu Blaj, a declarat că este analizată propunerea ca o mansardă să poată fi construită dacă există acordul a două treimi din proprietarii de apartamente. Documentul în vigoare stipulează că toţi locatarii trebuie să fie de acord, or acest lucru, din experienţa anterioară, se obţine cu greu. Potrivit lui Radu Blaj, revizuirea Concepţiei privind construcţia mansardelor se face în scopul ameliorării situaţiei în domeniul gestionării şi întreţinerii fondului locativ din capitală şi în conformitate cu prevederile Strategiei Politicii Locative a municipiului Chişinău. Unii specialişti din domeniul construcţiilor susţin că nu toate blocurile ar putea rezista construcţiei mansardelor. Sporeşte şi riscul în caz de seisme. Legal, lucrările pot fi începute numai după ce a fost întocmit un proiect de specialitate şi s-a eliberat o autorizaţie de construire. În aproape nouă ani, în capitală au fost construite 5 mansarde pe blocurile de locuit şi au fost eliberate încă 20 de autorizaţii în acest sens.