Construcţia căii ferate Giurgiuleşti-Cahul riscă să distrugă rezervaţia protejată de stat „Lunca Prutului Inferior”
- 25.05.2007 11:50
- 928
- 4 minute(ă)
-
Lucrările de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti au fost lansate joi, 24 mai, la festivitate participând preşedintele Vladimir Voronin, miniştrii Administraţiei Publice Locale şi al Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţi raionale din Cahul, conducerea Căii Ferate a Moldovei.
Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, şeful statului a remarcat, în discursul său, importanţa strategică a acestui obiectiv, care „va contribui la impulsionarea dezvoltării social-economice” a raioanelor de sud ale R. Moldova. În context, Voronin a subliniat faptul că prin intermediul liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, cu o lungime de aproape 50 km, se va asigura interconexiunea dintre căile ferate şi cele maritime, în cadrul Portului Giurgiuleşti.
Preşedintele a chemat conducerea CFM, administraţia raionului Cahul, agenţii economici să-şi mobilizeze eforturile pentru a finaliza, până la finele anului 2008, construcţia tronsonului feroviar Cahul-Giurgiuleşti.
În acelaşi timp, ecologiştii avertizează că lucrările la calea ferată au început fără să existe un studiu de impact asupra mediului şi riscă să provoace o catastrofă ecologică. Potrivit surselor citate, tronsonul feroviar este construit în Lunca Prutului, parc natural protejat atât prin legislaţia RM, cât şi prin convenţiile RAMSAD şi ESPOO, la care Moldova este semnatară.
Potrivit experţilor, impactul de mediu a fost ignorat totalmente, proiectul afectând mai multe specii: lebăda albă, gâsca cenuşie, pelicanul, nagâţul, pescăruşul verde, pisica de stufăriş, vidra europeană, hermelina, bizamul, tritonul, broasca ţestoasă ş.a. De asemenea, bălţile Prutului de Jos sunt importante locuri de depunere a icrelor pentru peştii care populează Prutul şi Dunărea şi care vor dispărea odată cu continuarea lucrărilor, avertizează specialiştii.
Presa românească scrie că, pentru a împiedica orice reacţie din partea ecologiştilor români, trecerea frontierei în dreptul localităţii Giurgiuleşti a fost întreruptă joi, timp de două ore, între 11.00 şi 13.00, exact în perioada în care preşedintele Voronin punea piatra de temelie a lucrării care riscă să distrugă fauna şi flora zonei protejate. În acelaşi timp, preşedintele Voronin a forţat pornirea frontului de lucru pentru segmentul de cale ferată profitând de vidul de putere creat de dizolvarea consiliilor locale până la alegerile din 3 iunie.
Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi (CCEG), singura asociaţie din România care a luat atitudine împotriva jafului ecologic de pe Prut, a fost împiedecat la graniţă să ajungă la Giurgiuleşti în perioada de timp în care preşedintele Voronin a inaugurat lucrarea. După cum afirmă Petruţa Moisi, preşedintele CCEG, construcţia nu are studiu de impact asupra mediului, nici dezbatere publică şi nu s-a făcut licitaţie pentru lucrările începute deja. Mai mult, a fost începută în forţă acţiunea de convingere a localnicilor care au terenuri în zonă să le cedeze contra unor sume modice.
La festivitatea de inaugurare a lucrării, au fost împiedicaţi să participe şi membrii Mişcării Ecologiste din Moldova (MEM), pe motiv că aceştia „nu sunt localnici”.
Fondurile pentru lucrare, 50 milioane euro, provin de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
