Constituţia trebuie adaptată realităţilor poltice şi sociale, profesor în drept
- 11.12.2009 09:10
- 711
- 3 minute(ă)
-
Stabilitatea necesară unei Constituţii trebuie să fie corelată cu posibilitatea acesteia de a se adapta noilor realităţi politice şi sociale şi de a-şi exclude imperfecţiunile apărute pe parcursul aplicării sale în timp. Aceasta este opinia doctorului habilitat în drept, Ion Guceac, profesor universitar, secretar ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). Profesorul spune că demararea unui proces privind reforma constituţională devine inevitabil, atât timp cât nu poate fi atins un consens de către clasa politică, notează Info-Prim Neo cu referire la un comentariu semnat de Ion Guceac.
Ion Guceac spune că revizuirea Constituţiei „n-ar trebui interpretată ca un capriciu sau orgoliu, ci mai curând, o oportunitate”, pentru că orice etapa de dezvoltare constituţională a unui stat are un punct de pornire, o perioadă de ascensiune şi una de declin sau de transformare.
Profesorul susţine că orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei trebuie să fie însoţită de argumente în sprijinul său. „Cu regret, Constituţia R. Moldova nu conţine prevederi care ar stabili forma şi conţinutul actului prin care s-ar argumenta necesitatea şi oportunitatea revizuirii Constituţiei. Din conţinutul art. 141 alin. (2) rezultă că iniţiativa de revizuire a Constituţiei se materializează în forma unor proiecte de legi constituţionale, spre deosebire de practica altor state europene”, subliniază autorul.
Ion Guceac reaminteşte că în R. Moldova a fost întreprinsă o încercare de abrogare a Constituţiei în vigoare. „Acest proces a fost demarat prin iniţiativa Preşedintelui R. Moldova din 12 februarie 2003, când a fost dată publicităţii propunerea autorităţilor de la Chişinău privind soluţionarea diferendului transnistrean (…) în baza unei noi Constituţii, care ar legifera sistemul federativ de funcţionare a viitorului stat reunificat”, scrie Ion Guceac.
Potrivit lui, tentative de realizare a unor reforme constituţionale pot fi aşteptate ori de câte ori subiecţii raporturilor de drept constituţional vor conştientiza necesitatea acestora.
Secretarul ştiinţific al AŞM menţionează că aceste tendinţe sunt fireşti, deoarece activitatea politică şi cea socială sunt în permanentă evoluţie, iar realitatea juridică este nevoită să se adapteze, în funcţie de transformările din aceste domenii.
„În acelaşi timp, este de datoria noastră să atenţionăm că atunci când nu este admisă revizuirea Constituţiei, realizată prin clauzele prestabilite de către puterea constituantă, revizuirea acesteia poate lua forma unor transformări oculte, realizată în practica regimului politic şi constând în distorsionarea conţinutului normelor constituţionale sau a sensului acesteia ori a spiritului ei, prin deformare premeditată, prin fraudă ori prin violarea textelor constituţionale - toate acestea venind în contradicţie cu principiile statului de drept spre care aspiră R. Moldova”, subliniază Ion Guceac.
