La 29 iulie se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova. Agenţia de presă IPN a întrebat mai mulţi analişti şi formatori de opinie în ce măsură Legea Supremă asigură astăzi funcţionarea statului de drept şi apără drepturile omului, ce este şi ce trebuie să fie Constituţia pentru ţară şi pentru cetăţeanul simplu.
---

Cât de mult este garantată în Republica Moldova libertatea de gândire, opinie şi exprimare? Ar trebui de schimbat ceva din punct de vedere constituţional?

Antoniţa Fonari, secretar general al Consiliului ONG-urilor:

Atât timp cât cetăţenii Republicii Moldova îşi cunosc drepturile şi depun eforturi ca să şi le apere, atât timp Constituţia garantează libertatea de gândire, opinie şi exprimare. Nimic nu încurcă cetăţenilor să protesteze, să scrie pe reţelele de socializare, pe bloguri. Ne plângem în faţa televizorului, ne plângem pe băncile din parc, mâncând seminţe şi scuipând pe jos, încălcând alte legi, dar de fapt lucrurile trebuie să le schimbăm având un comportament corect.

Posibilitatea moldovenilor de a se exprima, de a protesta, de a schimba lucrurile este mare. Oamenii chiar au posibilitatea să spună ce gândesc şi lucrurile chiar se schimbă dacă insistăm suficient de mult.

Foarte des mi se spune că reuşesc să schimb ceva deoarece sunt „Antoniţa Fonari”. Dar eu nu sunt nici preşedintele ţării şi nici şeful comisariatului de poliţie, nu am nicio altă funcţie care să-mi ofere pârghii să fac, spre exemplu, trafic de influenţă pentru a-mi apăra interesele. Eu sunt omul care prin cetăţenie activă am ajuns să fiu persoană publică. Putem să ne uităm în jurul nostru, liderii de opinie prin poziţia lor s-au afirmat.

Şi nu cred că suntem în situaţia în care să ne plângem foarte mult de încălcarea dreptului la exprimare. Republica Moldova are foarte multe instituţii media care sunt libere. Sau, în momentul când o instituţie media nu-ţi oferă dreptul să te exprimi sau nu este deschisă pentru că aparţine unui partid, există posibilitatea de a folosi reţelele sociale, blogurile.

Atunci când cetăţeanul doreşte să schimbe anumite lucruri, el trebuie să le ceară. Eu cred că în această ţară putem să să folosim dreptul la exprimare mult mai mult decât în alte ţări, numai ca oamenii trebuie să aibă această dorinţă de a spune şi după ce spun să facă mai bine, să pună umărul să schimbe ceva.

Referitor la proiectul care urma să fie examinat de către Guvern, cu privire la controlul internetului, executivul încearcă să controleze acest segment, ceea ce mi se pare o porcărie. Desigur, trebuie să existe poliţia internetului, care în anumite condiţii, cu ordonanţe, să obţină dreptul să poată interveni pentru a urmări o anumită persoană, dar trebuie să existe dovezi foarte clare că acea persoană trebuie urmărită.

Acest proiect nu trebuie acceptat, deoarece se îngrădeşte libertatea de exprimare pentru că într-un fel oamenii se vor teme să publice părerea pentru a nu fi şantajaţi cu informaţii personale scoase în vileag.

În general, vor exista şi există mai multe instituţii care vor încerca să facă uz de tot felul de manipulări pentru a-şi apăra imaginea sau pentru a promova nişte falsuri. Dar pentru aceasta există procese judiciare. Vor exista încercări a anumitor politicieni să închidă gura mass-media sau activiştilor civici, dar prin aceasta nu putem spune că nu avem garantat acest drept constituţional.

---
Constituţia Republicii Moldova
Articolul 32 Libertatea opiniei şi a exprimării
(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.
(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.