Asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) sunt la această etapă cea mai potrivită formă de administrare a fondului locativ din municipiul Chișinău, afirmă reprezentanții Direcției generale locativ-comunală și amenajare, care au convingerea că în această formulă pot fi soluționate mai multe probleme ce țin de exploatarea și întreținerea blocurilor. Trecerea la această formă de gestionare a fondului locativ poate însă dura în timp întrucât este implicat factorul uman, dar și din cauza unor contradicții în legislație și în cadrul normativ. Subiectul a fost abordat în cadrul dezbaterilor publice: „Eficientizarea managementului locativ municipal în vederea soluționării problemelor ce țin de administrarea, exploatarea și întreținerea a 3794 de blocuri”, transmite IPN.
Ghenadie Dubița, șef de direcție în cadrul Direcției generale locativ-comunală și amenajare, a spus că procesul de constituire a ACC-urilor este complicat, nefiind reglementat expres de legislație. Mai mult, cadrul legislativ și normativ în vigoare generează unele contradicții. Pe de o parte, proprietarii de apartamente sunt proprietari de încăperi izolate. Pe de altă parte, blocul locativ și terenul aferent este considerat proprietate publică. O altă contradicție reiese din faptul că legea indică crearea asociațiilor de coproprietari în condominiu, dar procedura prevăzută stabilește adunarea benevolă a proprietarilor.
Vasile Efros, reprezentant al aceleiași Direcții, a spus că dobândirea dreptului de coproprietate asupra terenurilor aferente blocurilor de locuit are loc după ce gestionarii blocurilor respective se organizează în ACC-uri și înregistrează cotele-părți pentru spațiile de uz comun. După ce se înregistrează Asociația, cu cotele-părți respective, se depune cerere la autoritatea publică locală și autoritatea specializată în urbanism din cadrul Direcției generale urbanism, care stabilește hotarul terenului aferent și zona de amenajare și salubrizare a condominiului. Până acum însă, nu au fost înregistrate astfel de solicitări.
Valeriu Bogdan, șeful Direcții asistență juridică a Primăriei municipiului Chișinău, a remarcat că trecerea de la un tip de administrare a fondului locativ la altul va dura deoarece este implicat factorul uman, iar oamenii nu se grăbesc să se asocieze în condominii. Cât privește ACC-urile deja înregistrate, acestea administrează doar blocul locativ, nu și terenul adiacent.
Ianoș Cușnir, reprezentantul Asociației urban Consulting, a remarcat că actualmente există patru forme principale de administrare a fondului locativ. Întreprinderile municipale pentru gestionarea fondului locativ (ÎMGFL) administrează 1559 de blocuri sau 43% din numărul total. Asociațiile de proprietari a locuințelor privatizate (APLP) administrează 1006 blocuri, 28% din numărul total. Cooperativele de construcții a locuințelor (CCL) au în gestiune 105 din blocuri. Asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC), cea mai nouă formă, administrează în jur de zece blocuri. Potrivit lui, anume ultima este forma care ar trebui pentru întreg fondul locativ din Chișinău.
