În municipiul Chișinău activează cinci școli de artă în cadrul cărora peste 10 mii de elevi sunt încadrați în diferite forme de organizare a învățământului artistic. Pentru a face învățătura mai confortabilă și prietenoasă tinerilor, municipalitatea investește în modernizarea infrastructurii din domeniul culturii. Sunt îmbunătățite condițiile în școlile de artă. Acestea sunt dotate cu instrumente muzicale noi, rețeaua de biblioteci se extinde. Primăria Chișinău majorează în fiecare an bugetul destinat domeniului culturii, pentru anul 2023 fiind planificate 256 de milioane de lei.



Potrivit viceprimarului capitalei, Angela Cutasevici, cultura cuprinde nu doar manifestările culturale sau anumite edificii, spații de cultură, ci reprezintă și patrimoniul cultural, material și inmaterial. În urma reorganizării Direcției generale cultură și patrimoniu cultural, componenta patrimoniului cultural a fost accentuată în dezvoltare. „Specificul nostru ca popor, tradițiile, obiceiurile, oamenii de cultură – toate trebuie valorificate și promovate. Consolidând componenta de patrimoniul cultural, noi vom asigura acea durabilitate, plenitudine a domeniului culturii, ceea ce a fost omis anterior”, a spus viceprimarul.

În municipiul Chișinău activează peste 1000 de angajați în domeniul culturii. Din 1 februarie această cifra s-ar putea majora. Primăria urmează să anunțe concurs pentru mai multe poziții în cadrul Direcției generale cultură și patrimoniu cultural. Problema principală este formarea inițială a angajaților ca funcționari ai structurilor, entităților culturale. Și aici se caută soluții. Persoanele care lucrează în biblioteci și școlile de artă au vârstă medie de  45 de ani, dar sunt și tineri care vin în profesii creative din îndemnul sufletului.

Modernizarea spațiilor culturale

Angela Cutasevi a menționat că în ultimii ani municipalitatea investește activ în îmbunătățirea infrastructurii de care dispune orașul. „Pentru Primărie ar fi bine să avem și o sală de concerte, ceea ce nu avem, dar folosim sălile care sunt în oraș, cum ar fi Palatul Național. Încă nu ne-am propus ca obiectiv acest lucru, pentru că avem altele de făcut ca să ajustăm ceea ce avem la condițiile necesare. În perioadele mai călduroase organizăm multe activități în aer liber”, a menționat viceprimarul.



Printre spații din subordinea municipiului Chișinău se află Casa de Cultură „Orion” care oferă diferite activități gratuite atât pentru copii, cât și pentru adulți. Persoanele interesate pot depune cerere și își pot alege activitatea în funcție de oferta educațională pe care o are acel spațiu. Copilul poate fi înmatriculat în diferite activități extracurriculare și cu ajutorul portalului extrascolar.md, unde sunt prezentate oferte diversilor entități din domeniul culturii. Activitățile sunt organizate în cadrul școlilor de artă, centrelor extrașcolare de pe lângă Direcția generală educație, tineret și sport, centrelor comunitare pentru copii și tineri organizate de către Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului.

În anul 2021 a fost făcută o evaluare a accesului la clădirile care prestează servicii din domeniul culturii și, în mare măsură, sunt asigurate căile de acces adaptate persoanelor cu dizabilități. Au fost organizate și activități prietenoase sau dedicate exclusiv persoanelor cu necesități speciale. În toate instituțiile de învățământ specializate pentru copiii cu dizabilități este asigurată și componenta extrașcolară, inclusiv săli de dans, de muzică. „Noi încercăm să încurajăm, unde este posibil, formele de incluziune. Avem activități realizate în parteneriat cu asociațiile persoanelor cu dizabilități. Activitățile culturale într-adevăr necesită componenta de incluziune”, a spus viceprimarul Angela Cutasevici.



Valorificarea domeniului

De la 1 septembrie copiii vor avea posibilitate să aleagă o disciplină nouă – cursul opțional de istorie locală „Chișinăul meu”, pentru ca să cunoască orașul, istoria și tradițiile. Aceasta a devenit posibilă datorită proiectului „Chișinăul meu - manuale de istorie locală”, implementat în baza unei colaborări între Primăria Chișinău, Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova și Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural. La fel, este realizată o cercetare temeinică a istoriei Chișinăului, de la prima atestare documentară a orașului din 1436 până în prezent. Cu genericul: „Chișinăul istoric” a fost editat un volum, urmează încă patru volume care sunt în lucru.

Este vorba și de săpături arheologice care s-au realizat pentru prima dată cu finanțarea din bugetul municipal. Recent, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă expoziția „Chișinău: o istorie necunoscută”, în cadrul căreia sunt prezentate multe exponate care au fost descoperite în rezultatul săpăturilor realizate pe teritoriul Chișinăului.



Dezvoltarea etnoculturii

În Primăria municipiului Chișinău este creată o Comisie municipală pentru consolidarea relațiilor de conlucrare cu asociațiile obștești etnoculturale cu statut local. 21 de entități vin cu un plan de activități pe care și-l propun pentru a fi realizat pe durata a unui an și această comisie validează activitățile care pot fi susținute de bugetul municipal. Cea mai mare activitate pe care o organizează Primăria Chișinău este Festivalul Etniilor în cadrul căruia participă toate Asociațiile Obștești Etnoculturale atât din municipiul, cât și din întreaga țară. Multe entități etnoculturale au și publicații care sunt consacrate realizărilor și activităților asociațiilor pe teritoriul municipiului Chișinău și al întregii țări. Având criza refugiaților și un contact mai strâns cu un număr mai mare de ucraineni, municipalitatea organizează periodic activități cu implicare fie a refugiaților sau a celor care deja locuiesc pe teritoriul Chișinăului.

În municipiul Chișinău activează Biblioteca literaturii și culturii ucrainene „Lesia Ukrainka” – un centru cultural al ucrainenilor care are și activități de promovare a lecturii, cu invitarea personalităților marcante din această etnie. În Biblioteca Municipală „B.P Hasdeu” sunt înscriși peste 1000 de refugiați care utilizează cărțile pentru lectură. „Cunoașterea reciprocă și înțelegerea între etnicii și tradiții este foarte importantă în stabilirea contactului, comunicării, relațiilor. Municipalitatea de fiecare dată sprijină activitățile care sunt inițiate și organizate de către asociațiile etnoculturale. Pentru noi este esențial ca să asigurăm tuturor oamenilor pe care îi avem, indiferent de etnie, rasă, abilitate, dizabilitate, șansă în dezvoltare, creștere, confort în municipiul Chișinău”, a afirmat Angela Cutasevici.



În anul 2022 au fost realizate 35 de proiecte din domeniul culturii cu susținerea Primăriei sau  cu finanțare din bugetul municipal. Pentru anul 2023 au fost depuse 53 de dosare. Sunt susținute proiectele care au un impact asupra chișinăuienilor, asupra culturii prin valorificarea tradițiilor, obiceiurilor. Printre acestea sunt și Congresul Mondial al Eminescologilor, Gala Premiilor UNITEM, Concursul-recital „Valeriu Cupcea”, Festivalul Internațional al Școlilor de Teatru și Film și altele.

Milena Macarciuc, IPN