Guvernul a aprobat în şedinţa din săptămâna trecută crearea Consiliului civil pentru monitorizarea activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Executivul a recomandat Alianţei Anticorupţie, care întruneşte mai multe ONG-uri, să organizeze în termen de o lună concursul pentru selectarea candidaţilor care vor să facă parte din consiliu.
[ - Domnule Eşanu, de ce este nevoie ca un consiliu civil să monitorizeze activitatea CCCEC?]
- Acest Consiliu este ceea ce numesc americanii şi europenii un control asupra instituţiilor de protecţie a legii. Instituirea Consiliului are scop preventiv, adică prevenirea abaterilor în activitatea CCCEC. În caz de încălcări a legislaţiei, trebuie să existe un grup de oameni profesionişti care, în baza unor tehnici, au dreptul să analizeze corectitudinea activităţii instituţiei în cauză pricina, iar rezultatele investigaţiei să fie expuse publice. Este prima experienţă şi, la sigur, Consiliul va evolua în timp.
[ - S-au vehiculat de mai multe ori presupuneri privind anumite abateri de la legislaţie în activitatea CCCEC. Credeţi că acestea au determinat necesitatea supravegherii din partea societăţii civile?]
- Au existat cazuri scandaloase în care CCCEC a fost acuzat de fabricarea unor dosare politice, însă, Alianţa Anticorupţie nu a putut verifica, deoarece nu există acces la astfel de informaţii. Astfel, putem spune că nu avem înregistrate şi demonstrate abateri în activitatea CCCEC. Cu toate acestea, societatea civilă are mari îngrijorări vizavi de corectitudinea acestei instituţii.
Actualmente există două instituţii care pot verifica CCCEC: comisiile parlamentare, care examinează superficial abateriile de la legislaţie, şi Curtea de conturi, care se ocupă de monitorizarea gestionării banilor în această instituţie. Procuratura poate fi implicată în verificări, doar în cazul în care sunt depistate anumite încălcări.
[ - Care vor fi atribuţiile Consiliului civil?]
- Până acum societatea civilă avea dreptul să verifice dosarele după intrarea acestora pe rol şi după pronunţarea sentinţei de judecată. Prin intermediul Consiliului civil, va exista posibilitatea monitorizării politicilor administrative, operaţionale şi de personal. Vor fi recepţionate sesizările de la cetăţeni şi remise către autorităţile competente. La fel, vor fi examinate rapoartele despre sancţiunile disciplinare aplicate de CCCEC, precum şi informaţiile de la alte instituţii despre cazurile de corupţie comise de angajaţi CCCEC.
[ - Consiliul civil poate fi considerat un instrument independent din moment ce în calitate de secretar va activa o persoană din Aparatului Guvernului, desemnată de prim-ministru?]
- Preşedintele Consiliului civil va fi un reprezentat al societăţii civile care va fi confirmat doar de Guvern. Nu Guvernul va alege secretarul Consiliului civil, de acest lucru se vor ocupa membrii Consiliului, iar Guvernul îi va confirma candidatura şi va asigura doar din punct de vedere financiar această instituţie. În cazul în care Guvernul nu va fi de acord cu persoana înaintată la funcţia de secretar al Consiliului, societatea civilă va reacţiona prompt şi nu va permite executivului să controleze această instituţie independentă.
[ - Care va fi modalitatea de remunerare a membrilor Consiliului civil?]
- În cazul în care dorim un Consiliul funcţional, acesta trebuie să deţină anumite resurse financiare necesare în activitatea cotidiană. Membrii Consiliului civil vor activa pe bază de voluntariat, doar şedinţele ordinare şi extraordinare la care vor participa vor fi plătite, după modelul consilierilor municipali, cu 10% dintr-un salariul mediu al unui funcţionar public pentru o zi de şedinţă.
